Conducerea CSM s-a intalnit, vineri dimineata, cu ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc si cu presedintele Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, Bogdan Ciuca, pentru a discuta trimiterea catre parlament, in procedura de urgenta, a unui set de modificari privind legile justitiei, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. Potrivit acestora, pe langa o serie de modificari inofensive, printre propuneri s-ar numara schimbarea procedurii de numire a procurorilor in functii de conducere. Astfel, numirile ar urma nu mai fie initiate de ministrul justitiei, ci de sectia de procurori a CSM. Numirea efectiva va fi facuta, ca si pana acum, de presedintele Klaus Iohannis.

Robert Cazanciuc (foto arhiva)Foto: AGERPRES
  • UPDATE: CSM neaga, intr-un comunicat, ca s-ar fi discutat despre vreun proiect de lege referitor la modificarea procedurii de numire si sustine ca declaratiile presedintelui CSM, care a admis intr-o declaratie pentru EVZ ca s-a discutat acest subiect, au fost scoase din context. Vezi in articol comunicatul integral.

Din partea CSM, la discutii ar fi participat presedintele institutiei, Marius Badea Tudose, si vicepresedintele Bogdan Gabor. Intalnirea n-a fost comunicata oficial pana in acest moment.

Modificarea este importanta in perspectiva unei eventuale schimbari de guvern. Toate functiile de conducere (procurori sefi, adjuncti, sefi de sectie) din cadrul parchetelor (DNA, Parchet General) expira anul viitor, acestea fiind functii cheie in sistem.

Chiar daca presedintele Iohannis numeste in final procurorii sefi, faptul ca propunerea va veni de la sectia de procurori a CSM nu este o garantie ca sistemul are capacitatea de a cerne cele mai potrivite propuneri. Vezi avizul favorabil acordat noului procuror sef DIICOT, Daniel Horodniceanu, care a avut o presatatie slaba la audieri si nu s-a remarcat cu nimic in activitatea sa de sef de birou la Iasi.

Mecanismul a functionat si inainte ca fostul ministru al justitiei, Monica Macovei, sa modifice procedura de numire a procurorilor sef, in 2005. Modificarea s-a produc in primul rand tocmai din cauza jocurilor din CSM-ul de atunci, nereformat, nu foarte diferit de prestatia de astazi a institutiei.

Conducerea CSM ar urma sa-si asume propunerile de modificare a legislatiei fara a mai astepta o decizie a plenului. Vicepresedintelui Gabor i s-ar fi promis ca i se va modifica hotararea de validare in functie si ca va primi mandat pe 6 ani, dupa modelul Norel Popescu, in loc de cinci ani cat avea dreptul, fiind venit in CSM tot pe rest de mandat.

Potrivit surselor HotNews.ro, este surprizatoare urgenta discutiei acum, pe durata vacantei, in conditiile in care astfel de propuneri presupun o dezbatere publica, o discutie mai ampla si o decizie a plenului CSM. Schimbarea procedurii de numire a procurorilor sefi s-a mai discutat in ultimii ani, insa nu aparut nici o urgenta care sa justifice accelerarea acestor modificari.

Contactat telefonic de Evenimentul Zilei, presedintele CSM, judecatorul Marius Tudose, a confirmat intalnirea cu Robert Cazanciuc: "Ministrul Justitiei a venit la mine sa imi spuna cu cine voi colabora de la Minister, deoarece dansul pleaca in concediu cateva zile".

"Am discutat despre mandatul sefilor din instante si parchete. Si pentru functiile de conducere din parchete vrem sa facem promovarea dupa modelul celei de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin concurs. Am discutat ca plan de bataie pentru septembrie - colaborare CSM, MJ si sistem. Noi ne vom sustine proiectele pe coduri. Pe Legile Justitiei o sa le promovez eu. E vorba de modificari care vizeaza asezarea sistemului, promovarea in functii la instante si parchete, probleme cu bolile profesionale. Vom face promovarea in functii de conducere prin concurs si la procurori, ca la Inalta Curte", a declarat presedintele CSM.

Biroul de presa al CSM a transmis un comunicat Agerpres cu urmatoarele precizari:

"Intalnirile avute astazi, 24 iulie, de presedintele CSM cu ministrul Justitiei si, apoi, cu presedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor, au avut loc la sediul CSM, in cursul diminetii, in timpul programului de lucru; accesul in sediul CSM a persoanelor mentionate fiind realizat prin intrarea oficiala a cladirii, destinata accesului publicului si angajatilor Consiliului.

In aceste conditii, o astfel de intalnire nu poate fi catalogata drept 'secreta'.

Intalnirile au avut ca obiect discutarea unor aspecte tehnice legate de comunicarea inter-institutionala in perioada imediat urmatoare, avand in vedere programele de concedii de odihna ale persoanelor mentionate si jalonarea unor repere temporale pentru proiectele institutionale comune aflate in derulare.

In cadrul acestor intalniri nu au fost dezbatute niciun fel de proiecte de legi sau proiecte de modificare a acestora. Potrivit legii, conducerea CSM nu poate sa isi asume nicio propunere de modificare a vreunei legi fara o decizie plenara.

Neavand un caracter decizional si/sau de impact asupra activitatilor institutiilor reprezentate, intalnirile nu au fost anuntate pe agenda presedintelui CSM.

Vicepresedintele CSM, procuror Bogdan Gabor nu a participat la niciuna din cele doua intalniri.

Prin tehnici clasice de decupare si scoatere din context, autorii articolelor mentionate au urmarit plasarea interventiei presedintelui CSM intr-o zona a senzationalului mediatic iar speculatiile referitoare la intelegeri oculte privind procedura de numire a procurorilor sefi si modificarea legilor justitiei, desi, cu generozitate, sunt indicate 'surse din magistratura', nu corespund realitatii factuale".