Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a declarat ca, pe ordinea de zi a sedintei de guvern de marti, se afla o ordonanta de urgenta pentru a reglementa arestul la domiciliu, informeaza Agerpres.

"Noi, astazi, avem pe ordinea de zi a Guvernului, o ordonanta de urgenta pentru a reglementa aceasta institutie. Este o solicitare venita de la CSM, discutata cu toate instantele din Romania. Aceasta a fost propunerea colegilor judecatori si procurori, de a promova in regim de urgenta un asemenea act normativ ", a afirmat Cazanciuc, la sosirea, marti, la CSM.

Referitor la cat va fi durata arestului preventiv, ministrul Justitiei a sustinut ca trebuie sa se faca o distinctie intre luarea masurii si mentinerea acesteia.

"Luarea masurii se face pe 30 de zile. In cursul judecatii, mentinerea masurii se poate face maxim 60 de zile. Deci, la maxim doua luni, instanta este obligata sa verifice temeiurile, dar masura se poate dispune initial pe 30 de zile", a spus Cazanciuc.

Intrebat cat poate fi prelungita masura, ministrul a explicat ca "pana la 180 de zile".

Curtea Constitutionala a decis, in 7 mai, ca dispozitiile art. 222 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.

In motivare, Curtea a aratat ca dispunerea arestului la domiciliu, in procedura de camera preliminara si a judecatii in prima instanta, fara a se reglementa cu privire la termene si durata maxima, nu asigura un just echilibru intre interesul public si cel individual, intrucat aceasta masura poate fi dispusa pentru o perioada nelimitata de timp, arata in motivare Curtea Constitutionala a Romaniei.

Curtea a aratat ca art. 220 din Cpp prevede ca judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata in fata careia se afla cauza pot dispune, prin incheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivata a procurorului sau din oficiu, neprecizandu-se, insa, nici termenul si nici durata maxima pentru care poate fi dispusa aceasta masura in cele doua faze procesuale.

Curtea a retinut ca arestul la domiciliu reprezinta o masura intruziva ce poate afecta drepturi si libertati fundamentale, respectiv libera circulatie, viata intima, familiala si privata, dreptul la invatatura si munca si protectia sociala a muncii.