Cazul Mariana Rarinca a generat discutii luni in plenul Consiliului Superior al Magistraturii, unii membrii sustinand, pe de o parte, ca aceasta situatie a fost politizata si, pe de alta parte, ca ar fi necesara o analiza a achitarilor in cauzele in care persoanele au fost arestate preventiv.

Discutiile au avut loc in contextul solicitarii judecatorului Horatius Dumbrava de suplimentare a ordinii de zi a plenului CSM cu doua probleme, relateaza Agerpres.

Prima cerere viza exprimarea unei pozitii din partea Consiliului fata de intentia presedintelui Senatului de constituire a unei "comisii speciale" care sa prezinte societatii romanesti "un tablou analitic si obiectiv atat al calitatii practicilor si institutiilor democratiei, al separatiei, echilibrului si controlului reciproc", un indicator de evaluare fiind independenta si impartialitatea sistemului judiciar.

Cea de-a doua solicitare se refera la necesitatea unor verificari de catre Inspectia Judiciara cu privire la toate cauzele penale in care s-au pronuntat achitari definitive, in ultimii 5 ani, cu dispunerea de masuri preventive, dar si cu privire la dinamica solutionarii unor cauze in care sunt cercetate fapte penale dupa 7-8 ani, respectiv identificarea motivelor pentru care s-a intarziat in efectuarea urmaririi penale si care sunt masurile ce pot fi luate.

Horatius Dumbrava a apreciat ca acestea reprezinta doua teme de dezbatere publica care privesc in mod direct justitia, CSM neputand sa le ignore fiind legate de garantarea unei justitii independente.

In opinia lui, crearea comisiei speciale la nivelul Senatului, in cazul in care va fi pusa in practica, ar fi una eminamente politica si ar incalca astfel principiul separatiei puterilor in stat. In legatura cu existenta unor achitari in cauze in care inculpatii au fost arestati preventiv, retinuti sau au avut alte masuri, Dumbrava considera ca justitia trebuie sa recunoasca ca exista sincope in activitatea sa, ca pot exista greseli de judecata cu consecinte grave pentru persoanele respective, desi acestea reprezinta exceptii in sistemul judiciar.

Referitor la prima cerere, unii membrii au subliniat ca nu se impune, deoarece inca nu se stie ce vizeaza comisia, pentru ca nu s-a spus in ce consta activitatea acesteia.

In cazul unei analize a achitarilor cu persoane arestate preventiv, procurorul Gheorghe Muscalu a sustinut ca ar fi necesara si o analiza la nivelul Inspectiei Judiciare, pentru a se vedea daca anumite solutii la o instanta sunt intr-un fel si, pe acelasi caz, la alta instanta sunt diferite.

"Daca este un fenomen, parerea mea este ca nu este un fenomen, dar trebuie sa vedem si daca sunt cateva cauze, trebuie sa vedem de ce s-a ajuns la aceasta situatie, ca oameni care stau arestati luni de zile, condamnati sau necondamnati in prima instanta, ajung sa fie achitati. (...) Daca noi nu avem o opinie, CSM, parerea mea este ca ne ratam rolul constitutional si atunci ajungem sa vina din afara Senatul sau, ce stiu eu, Parlamentul sau Guvernul sa ne faca comisii de verificare a democratiei", a afirmat Horatius Dumbrava.

Procurorul Luminita Palade a aratat ca, in ceea ce priveste notiunea de responsabilizare a sistemului judiciar, intotdeauna masurile care trebuie luate la nivel de sectie de procurori, de judecatori si plen CSM privesc eficientizarea sistemului de justitie si responsabilizarea lui.

Un alt membru CSM, judecatorul Norel Popescu, a tinut sa isi ceara scuze pentru situatia Marianei Rarinca, care a stat sase luni in arest iar ulterior a fost achitata.

"Imi cer aceste scuze si cred ca este o situatia care nu trebuie neglijata. Directiile de actiune ramane sa le discutam. Din moment ce o persoana a stat sase luni in stare de arest dupa care a fost achitata, trebuie sa recunoastem ca avem o problema, ca este o problema de eroare judiciara, ca este o problema de pregatire profesionala, ca este de alta natura, asta ramane sa stabilim noi, dar nu ne putem preface ca nu vedem aceasta problema si, de fapt, nu este singura. Poate exista din erorile obisnuite de judecata, este posibil, de aceea sunt cai de atac, poate fi si o alta cauza decat aceasta. (...) Propun ca toate aceste cazuri de achitare, in special cele care au avut privari de libertate, sa faca obiectul unei formari profesionale distincte la INM. (...) Poate e problema de legislatie, de interpretare a legii", a spus Norel Popescu.

Si alti membri ai CSM au opinat ca trebuie luate masuri, motivand ca nu este normal ca persoane care au stat in arest preventiv luni de zile sa fie achitate in final, dar nu inseamna ca "trebuie sa se treaca in extrema cealalta".

Discutiile au continuat si cu ocazia discutarii raportului Inspectiei judiciare privind apararea independentei justitiei in urma scrisorii presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, prin care cerea demiterea Liviei Stanciu, presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si a Laurei Codruta Kovesi, sefa DNA.

Horatius Dumbrava a punctat ca a fost politizata foarte mult cauza Mariana Rarinca.

"Totusi, sa ceri demisia presedintei ICCJ ca a indraznit sa formuleze un denunt, o plangere penala in conditiile in care era victima, mi se pare deplasat. (...) A fost politizata extrem de mult aceasta cauza. (...) Se solicita si demisia sefului DNA, spunandu-se ca DNA a arestat preventiv. Nu DNA aresteaza preventiv", a precizat magistratul, adaugand ca au fost 9 judecatori care s-au pronuntat in acest caz asupra arestarii preventive - cinci de la Tribunalul Bucuresti si patru de la Curtea de Apel in contestatie.

Si judecatorul Cristi Danilet a avut o pozitie vehementa, atragand atentia ca nu trebuie sa li se permita unor reprezentanti ai Legislativului sa ceara demisia unor sefi de institutii din sistemul judiciar.

"Sa ai primul om din Legislativ care sa ceara primului om al tarii sa demita pe primul judecator din Romania este un semnal de deraiere intre puteri. (...) In lipsa unei proceduri care sa se deruleze potrivit legilor, nu putem sa permitem ca reprezentanti ai Legislativului sa ceara demiterea in afara cadrului legal a sefilor celor doua institutii", a sustinut Danilet.