Un raport publicatastazi de Observatorul Roman de Sanatate evalueaza mai multi indicatori care masoara capacitatea si activitatea spitalelor din Romania cu ajutorulunei aplicatii onlinesi folosind informatii oficiale. Printre cele mai importante constatari: o defavorizare pronuntata a romanilor din mediul rural care au acces la mult mai putini medici si farmacii decat cei de la oras. De remarcat si ca spitalul cu cele mai multe paturi din Romania este, inexplicabil din perspectiva populatiei din zona respectiva, Spitalul Judetean din Targoviste.

Spitalul din Romania cu cele mai multe paturi este Spitalul Judetean din Targoviste (1872), urmat de Spitalul Judetean din Cluj si cel din Botosani. Cea mai mare sectie de medicina interna din Romania (155 de paturi) apartine Spitalului Municipal Filantropia din Craiova, doar alte 12 spitale din tara avand sectii atat de mari.

In medie, pacientii sunt cel mai mult timp tinuti internati la spitalul municipal din Tarnaveni (17 zile), la spitalul municipal din Calafat si la spitalul municipal din Sighetu Marmatiei. Cel mai putin internati in spital sunt pacientii de la Spitalul Clinic de Urgenta din Bucuresti (5,3 zile).

Spitalul cu cea mai ridicata rata a mortalitatii din tara este Spitalul Judetean din Suceava – 10,25%. O sectie de chirurgie generala cu o rata foarte scazuta a mortalitatii este cea de la Spitalul Judetean din Targu Jiu – 0,49%. O rata scazuta a mortalitatii nu inseamna neaparat ca acolo sunt serviciile medicale mai de calitate, ci ca acele cazuri internate in sectiile respective sunt mai simple sau mai complicate decat in alte parti. De altfel, raportul constata un fapt evident: “datele disponibile permit doar o privire limitata asupra calitatii actului medical”.

Cea mai aglomerata maternitate din Romania este cea a Spitalului de Obstetrica-Ginecologie din Ploiesti, urmata de cea de la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti. Spitalul unde se interneaza cei mai multi bolnavi de cancer este Institutul Fundeni din Bucuresti, urmat de institutele oncologice din Iasi si Cluj.

Cele mai multe cabinete de medicina de familie la 100 de locuitori sunt in judetul Iasi, Caras-Severin si Arad; la polul opus sunt judetele Ilfov, Calarasi si Botosani. Cu cat un judet este mai bogat, cu atat are mai multe cabinete de medicina de familie, dovada ca medicii de familie sunt repartizati in functie de prosperitatea zonei pe care o acopera, nu de necesitatile populatiei.

In privinta farmaciilor, cele mai bine acoperite judete sunt Bucuresti, Bihor si Iasi; cel mai prost stau Calarasi, Vrancea si Ilfov. Problema este ca farmaciilor sunt prea rare la sat si prea multe la oras, raportat la numarul locuitorilor. Bucurestiul, Timisul si Clujul sunt regiunile cu cei mai multi medici, in timp ce Giurgiul, Ialomita si Calarasi au cei mai putin medici.

Datele raportului confirma informatiile anterioare despre una din cele mai mari probleme ale sistemului medical romanesc: numarul de medici activi in mediul rural este mult mai mic decat la oras, diferenta fiind mai pronuntata in centrele universitare medicale.