Presedintele Klaus Iohannis a declarat, duminica, la ARD, ca nu detine informatii privind existenta unor inchisori ilegale ale CIA in Romania, precizand ca Ion Iliescu a avut o exprimare neclara si ca acesta se referea la faptul ca si-a dat acordul pentru un birou al CIA, care exista si in prezent, scrie Mediafax.
"Ca presedinte al Romaniei pot sa va spun ca nu detin informatii care sa ateste faptul ca pe teritoriul Romaniei ar fi existat inchisori ilegale ale CIA. Stiu, de asemenea, ca Procuratura Generala a Romaniei cerceteaza aceste lucruri, nu a fost dat inca un verdict. Iar in urma cu cativa ani a existat o ancheta a Senatului, iar rezultatul a fost negativ", a declarat presedintele Klaus Iohannis, intrebat, intr-un interviu acordat postului german de televiziune ARD, despre inchisorile CIA din Romania.
La observatia cu fostul presedinte Ion Iliescu si consilierul sau pe teme de securitate au recunoscut existenta unei inchisori CIA in Romania, Iohannis a spus ca a fost "o exprimare neclara".
"A fost un mod exprimare gresit. M-am interesat dupa aceea (...) El (Iliescu, nr) a spus ca si-a dat acordul pentru un birou CIA. El exista si astazi si este un birou mic al CIA, unde cei de la CIA si din serviciile noastre se intalnesc, colaboreaza. Nu este vorba de o inchisoare a CIA, e mai degraba un centru de cooperare, deci complet diferit de ceea ce au inteles unii. E pacat ca exprimarea a fost cumva neclara si s-a ajuns la aceasta concluzie", a afirmat presedintele Iohannis.
Ion Iliescu a aprobat "in principiu", in anul 2003, o solicitare a SUA privind crearea unui centru al CIA in Romania, fara a sti ca urma sa fie vorba de o unitate pentru detentie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpes, la acea vreme sef al Administratiei prezidentiale, a scris, pe 23 aprilie, Spiegel Online.
In perioada 2002-2003, Statele Unite au formulat o cerere privind gazduirea de catre Romania a unui centru al Agentiei Centrale de Informatii.
"Aliatii americani ne-au cerut sa oferim o locatie", afirma Ion Iliescu intr-un interviu acordat Spiegel Online, explicand ca a aprobat solicitarea "in principiu", detaliile fiind stabilite de Ioan Talpes, care fusese director al Serviciului de Informatii Externe, iar atunci era sef al Administratiei prezidentiale si sef al Departamentului prezidential pentru Securitatea Nationala.
Ion Iliescu a precizat ca el a aprobat doar "o locatie" destinata CIA, fara a avea cunostinta ca era vorba de vreun centru special, pentru detentie.
"Am considerat ca era un gest de acomodare inaintea aderarii noastre la NATO", a explicat Iliescu.
"Noi nu am avut nicio interferenta asupra activitatilor desfasurate de Statele Unite in acea locatie", a explicat fostul presedinte. "In acel moment, mie, ca presedinte, acea solicitare nu mi s-a parut mare lucru. Eram aliati (...), nu am intrat in detalii. Daca as fi stiut ce se putea face acolo, raspunsul nu ar fi fost pozitiv", a subliniat Iliescu.
Ulterior, Ion Iliescu a revenit asupra subiectului, sustinand ca nu a confirmat in niciun fel existenta unei inchisori ilegale a CIA in Romania.
Fostul presedinte a scris, pe 27 aprilie, pe blogul sau ca este "neplacut surprins de modul in care se reflecta si mai ales se comenteaza" afirmatiile facute de el intr-un interviu acordat publicatiei germane Spiegel Online.
"Vreau sa fiu cat se poate de clar: nu am confirmat in niciun fel existenta unei inchisori ilegale a CIA pe teritoriul Romaniei, inchisoare in care s-ar fi aplicat tehnici ilegale de interogare, cum ar fi tortura. Am precizat la fel de clar ca, daca as fi stiut ce destinatie are facilitatea solicitata de partea americana, as fi luat, cu siguranta, o alta decizie. Stiind ceea ce aprobasem - acordarea unui sediu pentru reprezentanta CIA in Romania-justifica faptul ca, in toti acesti ani, am negat existenta unei inchisori CIA pe teritoriul Romaniei. Resping cu toata hotararea interpretarea acestui gest-firesc intre parteneri si aliati-drept o forma de a ￂmituiￂ partea americana, pentru ca Romania sa fie primita in NATO. Aprobarea a fost data, din cate stiu, dupa ce la Praga, la summitul NATO, in noiembrie 2002, s-a luat decizia admiterii tarii noastre in Alianta Nord-Atlantica. Admiterea in NATO este rezultatul firesc al reformelor politice si militare operate dupa 1989 si a avut un sir de costuri, pe care le-am acceptat, pentru ca beneficiile apartenentei noastre la NATO intrec cu mult costurile. Iar acum vedem cu adevarat ca atunci am facut o alegere corecta, care ne asigura securitatea, intr-un context international complicat si extrem de periculos", a afirmat fostul sef al statului.￢
1
8
