Eduard Hellvig, directorul Serviciului Roman de Informatii, a declarat intr-un interviu pentru Agerpres ca "potentialul operational" al SRI este afectat de vidul legislativ, cu referire la legislatia privind retentia datelor. Hellvig a spus ca SRI a facut propuneri catre Consiliul Operativ de Securitate Cibernetica, propuneri care sa respecte atat deciziile Curtii Constitutionale, dar si nevoile institutiei.

HotNews.roFoto: Hotnews

"În condiţiile în care legislaţia în domeniul securităţii naţionale datează de la începutul anilor '90, e nevoie de un cadru adecvat provocărilor cu care ne confruntăm. O prioritate o constituie redefinirea cadrului legislativ necesar SRI în munca operativă, în acord cu argumentele Curţii Constituţionale şi pe baza unui dialog cu societatea civilă, partidele politice şi la nivel inter-instituţional. Eu sunt convins că prin dialog vom găsi cea mai potrivită soluţie, care să permită SRI să-şi îndeplinească misiunea şi care, totodată, să respecte dreptul cetăţenilor la viaţă privată", a mai spus Hellvig, semnaland faptul ca in spatiul public va aparea o noua propunere legislativa.

• Reamintim ca trei proiecte legislative care prevedeau diferite masuri pentru retinerea datelor personale au fost considerate neconstitutionale de CCR, fapt ce a determinat atacuri dure ale fostului sef al SRI, George Maior. De altfel, Maior si-a dat demisia din functie dupa un astfel de atac.

Pe de alta parte, Hellvig a vorbit despre situatia din regiune si a spus ca nu exclude "demonstratii de forta si provocari din partea Rusiei", dar a indicat ca "pentru moment criza din Ucraina nu reprezinta o amenintare militara iminenta si directa pentru Romania". Hellvig a vorbit si despre lupta anticoruptie, spunand ca "una dintre prioritatile fundamentale ale SRI este contracararea amenintarilor la adresa securitatii nationale asociate fenomenului coruptiei".

In ceea ce priveste pozitionarea politica a SRI, Hellvig a spus ca "Au existat in trecutul apropiat situatii in care s-a incercat atragerea Serviciului in jocuri politice si e meritul echipei de profesionisti din SRI ca a aparat neutralitatea politica a institutiei", dar nu a fost intrebat care sunt aceste situatii. El si-a asumat "neutralitatea politica" a institutiei.

Despre SRI si obiectivele sale:

• SRI este o instituţie modernizată, care a înţeles necesitatea adaptării la evoluţiile unei lumi în permanentă schimbare
• Am găsit la SRI o echipă managerială şi operativă solidă, care acţionează în parametrii de performanţă necesari îndeplinirii obiectivelor instituţionale
• Consider esenţială consolidarea performanţei la nivelul Serviciului şi a valorilor care au făcut ca SRI să se bucure de încrederea opiniei publice şi să fie perceput ca o instituţie racordată provocărilor prezentului. Mă refer, în principal, la neutralitatea politică, discreţia şi eficienţa instituţională
• Au existat în trecutul apropiat situaţii în care s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice şi e meritul echipei de profesionişti din SRI că a apărat neutralitatea politică a instituţiei. Aşadar, putem constata că reforma profesională realizată în ultimii ani şi-a dovedit valoarea. Eu cred că această reformă trebuie aprofundată în perioada următoare, astfel încât echidistanţa politică a SRI să nu poată fi pusă vreodată sub semnul întrebării

Despre legislatia care priveste SRI:

• În condiţiile în care legislaţia în domeniul securităţii naţionale datează de la începutul anilor '90, e nevoie de un cadru adecvat provocărilor cu care ne confruntăm. O prioritate o constituie redefinirea cadrului legislativ necesar SRI în munca operativă, în acord cu argumentele Curţii Constituţionale şi pe baza unui dialog cu societatea civilă, partidele politice şi la nivel inter-instituţional. Eu sunt convins că prin dialog vom găsi cea mai potrivită soluţie, care să permită SRI să-şi îndeplinească misiunea şi care, totodată, să respecte dreptul cetăţenilor la viaţă privată.
• Plec de la premisa că deciziile Curţii Constituţionale reprezintă baza de pornire a unui efort necesar şi urgent de adaptare a legislaţiei specifice la dinamica riscurilor. SRI nu are drept de iniţiativă legislativă, aşa că nu îşi poate asuma substituirea, pe fond, a competenţelor de legiferare ale altor autorităţi. Însă instituţia noastră este parte în procesele de consultare şi avizare a proiectelor normative cu impact pentru securitatea naţională. Drept urmare, Serviciul a semnalat necesitatea unui cadru în materie şi a formulat propuneri menite să asigure echilibrul între asigurarea necesităţilor de interes public şi protejarea libertăţilor individuale.
• Deocamdată, vidul legislativ afectează potenţialul operaţional al Serviciului, cu consecinţe greu de anticipat asupra securităţii naţionale. Practic, SRI se confruntă cu restricţii privind recursul la anumite capabilităţi tehnice, cu efecte negative în instrumentarea unor cazuri relevante în care este afectată siguranţa naţională. Şi, din păcate, în majoritatea situaţiilor, aceste capacităţi nu pot fi înlocuite cu alte mijloace de investigare. Nu vă ascund că în această sferă intră inclusiv ameninţări de natură teroristă.

Despre tintele SRI:

• Una dintre priorităţile fundamentale ale SRI este contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale asociate fenomenului corupţiei, în condiţiile în care, în ciuda progreselor înregistrate, e necesară în continuare consolidarea capacităţii administrative de stopare a cazurilor de mare şi mică corupţie.
• Vom avea, totodată, în vedere deficienţele în accesarea fondurilor europene. Capacitatea de absorbţie şi administrare a acestor resurse continuă să reprezinte un punct nevralgic pe agenda publică.
• Noi, în partea noastră de lume, nu avem decât două variante: ori ne ancorăm definitiv în spaţiul valorilor democratice occidentale, ori eşuăm ca stat. Cazul Ucrainei trebuie, în opinia mea, să fie un permanent semnal de alarmă că nu există cale de mijloc. De aceea, România nu-şi poate permite jumătăţi de măsură în aplicarea legii şi în respectarea normelor democratice.

Despre Rusia:

• Criza din Ucraina nu reprezintă, pentru moment, o ameninţare militară iminentă şi directă pentru România. Impactul este mai degrabă indirect, prin prisma riscului tensionării frontierei României, ca urmare a creşterii capabilităţilor militare şi, implicit, a presiunii ruse în zona Mării Negre şi pe întregul flanc estic al NATO.
• Deşi sunt puţin probabile acţiuni agresive, sub formă de "război hibrid", nu excludem demonstraţii de forţă şi provocări din partea Rusiei. Spre exemplu, sunt posibile încălcări ale spaţiului aerian naţional sau acţiuni de spionaj asupra exerciţiilor aliate în Marea Neagră.
• Actuala criză din Ucraina afectează interesele strategice ale României în regiune, în ansamblul lor - şi mă gândesc la chestiunea securizării frontierelor UE şi NATO, europenizarea Republicii Moldova, situaţia românilor din Ucraina, democratizarea regiunii extinse a Mării Negre şi asigurarea securităţii energetice.
• Ne preocupă în mod deosebit riscul adâncirii într-o spirală a tensiunii în zona Mării Negre şi consecinţele pentru România ale posibilei reveniri a Rusiei la Gurile Dunării

Despre terorism:

• Există riscul utilizării României ca teritoriu de tranzit al combatanţilor cetăţeni europeni către şi dinspre bazele Statului Islamic.
• Totodată, România, ca stat de graniţă al UE, are un rol important în stoparea migraţiei ilegale dinspre Balcani, în condiţiile amplificării afluxului de refugiaţi, în special din Siria.