Greenpeace cere ca in noul Cod Silvic, retrimis la Parlament de presedinte, sa fie interzise taierile la ras, sa fie redate atributiile de control silvic Jandarmeriei si sa fie incriminat orice furt de lemn, indiferent de cantitate, anunta organizatia, porivit Mediafax.

Greenpeace Romania a transmis astazi o serie de obiectii referitoare la Codul silvic, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea proiectului de lege adoptat de Parlament.

Organizatia solicita eliminarea prevederilor articolului 20 alineatul 1 din proiect, privind obligativitatea intocmirii de amenajamente silvice doar pentru proprietatile forestiere mai mari de 10 ha, in timp ce din proprietatile mai mici de 10 ha se pot taia trei mc/an/ha fara amenajament.

"O astfel de masura va duce la faramitarea accentuata a proprietatilor forestiere, ca sa se poata taia lemn. Faptul ca legea da voie sa se taie trei mc/an/ha nu este o garantie a exploatarii sustenabile, pentru ca unele paduri nu cresc atat in fiecare an (cresterea curenta a padurilor, la nivelul Romanei, este in medie de aproximativ 5,6 mc/an/ha). In plus, data fiind eficienta redusa a ITRSV (inspectoratele teritoriale de regim silvic si de vanatoare, n.r.) in depistarea, oprirea, si sanctionarea taierilor ilegale, aceasta prevedere nu ar face altceva decat sa permita, justificarea unor activitati de exploatare forestiera, exploatari ce odata incepute foarte usor devin ilegale", potrivit organizatiei.

Reprezentantii Greenpeace cer si interzicerea taierilor rase, aratand ca acestea "destabilizeaza si pun in pericol existenta padurii ramase".

"Faptul ca in cod se prevede ca se poate alatura o taiere rasa langa o alta taiere rasa dupa 7 ani, chiar si in lipsa regenerarii poate conduce la despadurirea unor munti intregi in mod perfect legal. Din aceste motive, taierile rase trebuie interzise", arata reprezentantii ONG-ului.

Totodata, acestia semnaleaza ca, in noua forma propusa a Codului silvic, Jandarmeria Romana nu are atributii de control pentru taierile ilegale in paduri, in ciuda faptului ca in trecut existau astfel de atributii, si ca aceasta institutie ar putea sa completeze alte autoritati ale statului cu competente in domeniu, dar care nu au resursele umane necesare.

In cele din urma, organizatia cere incadrarea furtului de lemn ca infractiune, indiferent de cantitatea sustrasa.

Forma actuala a Codului silvic (art.108.alin.1.lit.a) prevede ca, numai daca valoarea materialului lemnos sustras este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, fapta este incadrata ca infractiune.

Presedintele Klaus Iohannis a retrimis, luni, Parlamentului, Legea pentru modificarea si completarea Codului Silvic, spre reexaminare, pe motiv ca are prevederi de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si creaza premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator.

Klaus Iohannis precizeaza ca motivul retrimiterii legii pentru modificarea si completarea Codului Silvic la Parlament se refera la faptul ca "unele dintre interventiile legislative adoptate in cuprinsul acestei legi sunt de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si sa aiba un impact nedorit asupra mediului concurential si, implicit, asupra economiei, creand premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator".

Printre altele, presedintele semnaleaza ca articolul I pct. 29 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu un alineat nou, alin. (11), instituie obligativitatea intocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha.

Presedintele Iohannis apreciaza ca "aceasta reglementare se constituie intr-o premisa a unei masuri legislative discriminatorii intre diferite categorii de proprietari".

"Totodata, aplicarea acestei dispozitii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii padurilor, ar putea antrena accelerarea taierii padurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuitatii, eficacitatii functionarii si conservarii padurilor", se mentioneaza in cererea de reexaminare.

Presedintele mai considera ca "prin faptul ca sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil in cazul scoaterii definitive a unor suprafete din fondul forestier national, se confera un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de retele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice si/sau educationale), avantaj ce ar putea sa intre in sfera notiunii de ajutor de stat￢.

In plus, el apreciaza ca dispozitiile art. 60 alin. (5) lit. f) si g) - prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa din fondul forestier national si dreptul de preemptiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa - sunt de natura sa aduca atingere principiilor libertatii economice si contractuale, ca fundamente esentiale ale economiei de piata￢, se arata in cererea de reexaminare.

Camera Deputatilor a adoptat, pe 25 februarie, proiectul de modificare a Codului Silvic initiat de parlamentari PSD, reprezentantii PNL criticand prevederile acestui proiect, iar Victor Ponta a afirmat ca Romania are nevoie de aceasta lege.

Deputatii au aprobat acest proiect cu 208 voturi pentru, 97 impotriva si 27 abtineri.