Curtea Constitutionala a fost sesizata, marti, de Avocatul Poporului cu privire la procedura de redeschidere a urmaririi penale, acesta reclamand faptul ca procurorul si suspectul sau inculpatul nu pot participa la dezbateri in fata instantei, fapt ce nu asigura un proces echitabil, informeaza Mediafax.
Avocatul Poporului arata, in sesizarea transmisa judecatorilor constitutionali, ca articolul 335 alineatul 4 din Codul de procedura penala incalca legea fundamentala, avand in vedere ca nu este respectat dreptul la aparare.
"Textul legal criticat este neconstitutional, contravenind dispozitiilor articolului 21 alineatul 3 referitor la solutionarea cauzei in mod echitabil si articolului 24 privind dreptul la aparare, din Constitutia Romaniei. In speta, supunerea confirmarii ordonantei prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale - sub aspectul legalitatii si temeiniciei -, judecatorului de camera preliminara fara participarea procurorului si a suspectului sau, dupa caz, a inculpatului, nu respecta exigentele de solutionare a cauzei in mod echitabil, in conditii de contradictorialitate si oralitate, si nici dreptul la aparare", precizeaza Avocatul Poporului.
Textul de lege care urmeaza sa fie analizat de Curtea Constitutionala reglementeaza faptul ca "redeschiderea urmaririi penale este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara, in termen de cel mult trei zile, sub sanctiunea nulitatii. Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea procurorului si a suspectului sau, dupa caz, a inculpatului, asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale. Incheierea judecatorului de camera preliminara este definitiva".
De altfel, Curtea Consitutionala a constatat, in trei situatii distincte, faptul ca solutia legislativa potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta "fara participarea procurorului si a inculpatului" este neconstitutionala, intrucat afecteaza dreptul la un proces echitabil.
Un caz recent in care s-a folosit procedura redeschiderii urmaririi penale este cel referitor la dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Procurorii Parchetului de pe langa instanta suprema au decis, in 5 februarie, reluarea cercetarile in cazul evenimentelor in urma carora au murit zeci de persoane. Solutia de confirmare in acest caz urmeaza sa fie data de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) in 9 martie.
O alta situatia cu notorietate in care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale a fost cea in cazul parlamentarului Laszlo Borbely. Procurorii DNA Oradea au decis, in 5 ianuarie 2015, revocarea solutiei de neincepere a urmaririi penale, iar judecatorul de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a confirmat solutia, astfel ca dosarul lui Laszlo Borbely in care este suspectat de trafic de influenta a fost redeschis.
Anchetatorii au suspiciuni ca, in 2011, Laszlo Borbely, atunci ministru al Mediului si Padurilor, ar fi primit de la Ioan Ciocan, administrator al unei firme, foloase necuvenite in valoare de 80.952 de lei, constand in renovarea si utilarea unui apartament, pentru a-si exercita influenta asupra unor functionari din Administratia Nationala "Apele Romane" (ANAR), in vederea determinarii acestora sa favorizeze firma la licitatii organizate prin Administratiile Bazinale din teritoriu.
Borbely mai este suspectat si ca, in 2011, ar fi primit de la administratorul unei alte firme, Anton Petru Molnar, foloase necuvenite in valoare de 112.199 de lei, constand in reamenajarea si extinderea unui imobil apartinand acestuia, pentru a interveni la functionari din ANAR sa favorizeze firma la licitatii organizate prin Administratiile Bazinale din teritoriu.
De asemenea, tot in 2011, Laszlo Borbely ar fi primit de la administratorul a doua societati comerciale suma de 50.000 de euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta sa obtina lucrari in domeniul gospodaririi apelor si sa incaseze contravaloarea lucrarilor executate.
1
12
