Romania are deja mai multe instrumente informatice functionale in sistemul medical: reteta electronica, cardul de sanatate si urmeaza dosarul electronic de sanatate. Toate informatiile astfel obtinute se varsa in sistemul informatic unic (SIUI) al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, a carui functionare fluenta este esentiala. Totusi medicii raporteaza multe inadvertente sau faptul ca, pur si simplu, SIUI functioneaza prost.
De ce se intampla asta? Cum vor fi folosite toate datele in format electronic la care CNAS va avea acces? Si din cauza carei institutii birocratia continua sa domine cabinetele medicale? Presedintele CNAS, Vasile Ciurchea, raspunde intr-un interviu pentru Hotnews.
INFORMATIA PE SCURT:
- In prezent exista deja 6 milioane de dosare electronice de sanatate in care migreaza datele din SIUI.
- Cu exceptia pacientilor si a CNAS, ceilalti actori din sistemul medical rezista la introducerea cardului electronic de sanatate.
- Din martie-aprilie cardul electronic de sanatate va fi obligatoriu.
- In 2014 internarile pe termen lung in spitale au scazut cu 5%.
De ce medicii raporteaza probleme in functionarea SIUI?
Vasile Ciurchea: Orice sistem informatic poate avea, la un moment, o anumita problema: a cazut internetul, a cazut curentul sau alte motive. Dar sistemul functioneaza in 99.9% din cazuri. Si mai e ceva: fiecare medic are un sistem informatic propriu care ar trebui sa fie in conexiune cu SIUI. De multe ori acest sistem [achizitionat de la furnizori privati, n.red.] nu este intr-o conexiune permanenta cu SIUI, ci doar migreaza datele si e posibil ca acea conexiune sa nu fie intotdeauna perfecta. Daca toata lumea ar lucra online in SIUI nu ar fi niciun fel de problema. La nivel national astazi sunt aproximativ 60.000 de utilizatori in SIUI.
Multi credeau ca informatizarea sistemului medical va reduce birocratia.
Vasile Ciurchea: Reduce birocratia, eficientizeaza costurile si pune ordine.
Si atunci de ce medicii sunt obligati sa scrie si manual aceeasi informatie in foaia individuala a pacientului si apoi si in registrul de consultatii?
Vasile Ciurchea: E o problema de Cod Fiscal, de ANAF. Daca ar fi doar dupa intentia CNAS, o semnatura electronica ar fi suficient.
Dar e absurd.
Vasile Ciurchea: ... greu de spus. La reteta electronica in mod normal ar trebui sa nu mai fie si suportul pe hartie. Dar pentru autoritatile fiscale suportul pe hartie este inca cel de baza. Din 2015 intentionam sa facem contractarea cu medicii tot online. Medicii sa nu mai vina cu dosarul la CNAS, ci sa-l depuna online pe proprie raspundere. Noi luam de bun tot ce ne declara si, din secunda doi, ii putem controla
In cate farmacii din tara functioneaza prescriptia electronica?
Vasile Ciurchea: In toate farmaciile. Si toti medicii o folosesc. Inclusiv cei din spitale, atunci cand scriu reteta.
Dar in spitale nu intotdeauna medicii scriu reteta la externare si atunci ii trimit la medicul de familie.
Moristi cu retete false, precum cea de la Polisano, mai sunt posibile in conditiile unui sistem informatizat?
Vasile Ciurchea: Teoretic ar trebui sa nu, dar probabil mai exista. Scrii o reteta electronic dar nu e pacientul acolo si cineva de la farmacie accepta sa o elibereze. Tocmai aici vine cardul de sanatate si pune ordine. Ca sa poti scrie o reteta electronica dupa introducerea cardului, trebuie sa fie prezent pacientul. Cardul confirma ca pacientul a fost la momentul respectiv in acel cabinet. Cardul va fi utilizat si in farmacie dar pentru ridicarea retetei. Acolo va fi utilizat fie de posesorul direct, fie de un apartinator. In campul electronic al cardului iti poti trece un apartinator.
Aveti o statistica cu cat a scazut numarul fraudelor in sistem de cand a fost introdusa reteta electronica?
Vasile Ciurchea: Nu am facut o statistica, dar faptul ca in ultimul an clawback-ul s-a pastrat cam la acelasi procent inseamna ca s-a redus mult din frauda. Iar cu cardul se va reduce si mai mult.
Cu cat?
Vasile Ciurchea: Noi ne dorim sa se reduca la zero, dar nu exista niciun sistem in lume unde sa nu existe o frauda. Ne vom apropia de zero cu conditia ca toti actorii din sistemul medical sa doreasca si sa participe la aceste sisteme informatice.
Cine sunt cei mai recalcitranti actori?
Vasile Ciurchea: La acest moment, daca vorbim de card, toata lumea mai putin CNAS. Si pacientii doresc cardul, intreaba in continuu de el. Pacientii trebuie sa-si ia cu ei cardul de fiecare data cand merg la medic. De la 1 februarie, chiar daca nu vor merge cu cardul, vor primi serviciile medicale. Dar va veni si un moment cand doar in urgenta vor mai primi servicii medicale fara card.
Cand?
Vasile Ciurchea: O luna-doua dupa 1 februarie. Din martie-aprilie, odata cu noua contractare, cardul electronic de sanatate va deveni obligatoriu. Nu vor mai exista motive sa fie cerute pacientilor adeverinte de asigurat. Cardul va certifica ca serviciul medical a fost acordat in acel loc si in acel moment. Si atunci probabil ca serviciile fictive vor fi foarte putine. Pe card mai pot fi inscriptionate si alte date, dar asta se face doar la cererea pacientului. Daca pacientul nu doreste, nu se mai inscriptioneaza nimic.
Ce s-a intamplat cu cele 800.000 de carduri pe care medicii de familie au spus ca nu vor sa le distribuie?
Vasile Ciurchea: Mare parte din cardurile care inca nu au ajuns la populatie probabil sunt cele ale romanilor plecati dar care inca sunt asigurati aici. Aceste carduri s-au intors de la posta la CNAS unde, daca pacientul doreste, poate merge sa-si ridice cardul.
Deci ati renuntat la ideea ca medicii de familie sa distribuie cardurile ramase nedistribuite?
Vasile Ciurchea: Nu si nici nu renunt. Ce se va intampla cand oamenii vor avea nevoie de un serviciu medical? Se vor duce mai intai la casa judeteana sa-si ridice cardul? Pentru unii din coltul judetului, cu drum cu tot, asta poate dura si o zi. De ce sa nu scutim pacientul de o cheltuiala de timp si de bani? Si medicii sunt interesati de pacientii de pe lista lor si sunt foarte multi medici de familie care ne cer sa le dam cardul. Medicii sunt direct interesati in a-si verifica lista pentru ca au pacienti pe lista care nu au fost la ei de ani de zile.
Cine poate interpreta potentialele tipare de fraude inregistrate de SIUI, comportamentele care trag semnale de alarma? Degeaba avem un sistem informatizat cu date disponibile daca nu exista oamenii care sa le interpreteze.
Vasile Ciurchea: Oamenii din Directia de Control si Anti-frauda, Directia de Audit a CNAS. Ei au acces in sistem pe anumite limite si paliere. Daca va trebui sa agregam date din sistem, atunci directorul Directiei IT, Mihai Bejat, este cel care gestioneaza toata problema.
Cati oameni dedicati controlului si combaterii fraudei exista la CNAS?
Vasile Ciurchea: In CNAS sunt 50 de oameni si mai sunt si la nivelul caselor judetene. Oricum foarte putini in comparatie cu alte sisteme de asigurari de sanatate din lume unde cei mai multi lucreaza in control. Cea mai mare casa de asigurari din Germania are aproximativ 64.000 de angajati, dintre care mai mult de jumatate sunt in control. Vom incerca si noi sa deplasam forta de munca pe control si monitorizare.
In 2014 au existat peste 3200 de controale ale CNAS la furnizorii de servicii medicale. In cate cazuri s-au gasit nereguli? Cate fraude ati identificat?
Vasile Ciurchea: Au fost identificate multe nereguli. Nu am un procent in acest moment. Dar cand se face un control nu intotdeauna se aplica o sanctiune financiara. Pentru ca recuperarea prejudiciului trebuie sa fie demonstrata cu acte.
Cand va intra in functiune dosarul electronic de sanatate?
Vasile Ciurchea: In prezent, dosarul electronic este la medicul de familie si la spital, urmand sa-l extindem la segmentele de ambulator si paraclinic. In prezent sunt peste 6 milioane de dosare electronice facute. Sa nu intelegeti ca cineva se apuca si scrie de mana tot istoricul pacientului. Nu. Ci ca datele din SIUI au inceput deja sa migreze in dosarul fiecarui pacient. Dosarul electronic nu este acelasi lucru cu cardul. Cardul este o cheie, iti da acces in sistem. Dosarul medical electronic este oglinda si nu poate fi vazut de oricine. La el are acces medicul pentru ca e important ca el sa-ti cunoasca istoricul medical. Si are rol de eficientizare in cheltuirea banilor. Daca iti faci azi niste analize, acele analize vor ajunge in dosarul electronic si maine, cand te duci la un medic specialist, el vede ca ai acele analize si nu ti le va mai repeta tot pe acelea.
Va contrazic. Pacientii cand se duc astazi la medic isi iau dosarul cu toate analizele si medicul, dupa ce le vede, spune: “Laboratorul asta e prost. Te duci si iti faci analizele la alt laborator”.
Vasile Ciurchea: E adevarat. Dar in momentul in care analizele vor fi trecute in dosarul pacientului atunci medicul se gandeste foarte bine daca ii mai repeta aceleasi analize sau nu.
Si acum de ce nu s-ar gandi la asta?
Vasile Ciurchea: Pentru ca acum le vede pe hartie, trece peste ele. Noi ne gandim sa crestem calitatea si la laboratoare, astfel ca nu vor mai aparea aceste repetari.
CUM FUNCTIONEAZA DOSARUL ELECTRONIC (demonstratie de Mihai Bejat, director IT in CNAS)
Ce datorii mai are CNAS la spitalele din afara Romaniei pentru tratamentul pacientilor romani?
Vasile Ciurchea: Romanii se pot duce sa se trateze in strainatate oricand si nu le este refuzat acest serviciu. Niciun stat nu poate refuza un serviciu medical. La sfarsitul anului aveam o datorie de 190 milioane de euro. Dar exista un timp de 3 ani sau peste in care putem deconta facturile pentru serviciile medicale acordate acolo. Asadar nu este o datorie cu mult depasita. Anul trecut am platit 68,2 milioane de Euro pentru tratamentul in afara Romaniei. Dar important e sa gasim solutii de rezolvare aici, ca sa scadem suma platita acolo.
Care a fost bugetul CNAS in 2014?
Vasile Ciurchea: Aproximativ 5 miliarde de Euro. Si in 2015 este acelasi buget.
Care sunt primele trei programe nationale de sanatate cel mai bine finantate de catre CNAS in 2015?
Vasile Ciurchea: Oncologia. Programul de boli cardio-vasculare si ma refer la stenturi. Si ortopedia. Scleroza in placi care este un consumator de bani si un program care se adreseaza in special pacientilor tineri. In momentul in care un pacient intra in acest program pentru scleroza nu-l mai scoti niciodata cat timp traieste.
Ce schimbari a produs introducerea celebrului pachet de baza, promovat de Eugen Nicolaescu?
Vasile Ciurchea: Pachetul de baza a incercat in cele 6 luni de aplicare sa puna ordine intre ceea ce trebuie acordat in ambulatoriu si ceea ce trebuie acordat in spital, fie ca e internare de zi sau de lunga durata. As vrea ca acest pachet sa mai fie revizuit si sa fie asumat de societatile medicale de profil pentru ca doar ele iti pot spune care diagnostic se trateaza la medicul de familie, care in internare de zi. Au scazut internarile continue cu aproximativ 5% si au crescut internarile de zi, cele din urma fiind mai putin costisitoare si mai comode pentru bolnav. Va mai dura insa pana sa se inverseze procentele, dar asta tine si de educatia pacientului, a medicului si in special de un pachet asumat de societatile medicale de profil.
0
6
