Procurorii militari au dispus inceperea urmaririi penale sub aspectul comiterii infractiunii contra umanitatii in cazul uciderii disidentului Gheorghe Ursu de catre Securitate.

"In cauza ce formeaza obiectul dosarului penal nr. 32/P/2015, prin ordonanta din data de 15 ianuarie 2015, procurori militari ai Sectiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus inceperea urmaririi penale sub aspectul comiterii infractiunii contra umanitatii, prevazuta de art. 439 alin. 1 lit. e, g si k din Codul penal, cu privire la actiunile represive si sistematice desfasurate impotriva lui Ursu Gheorghe, in perioada in care acesta a facut obiectul urmaririi informative si judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist", se arata intr-un comunicat al Parchetului General publicat luni si citat de Agerpres.

Decizia vine dupa ce procurorul general Tiberiu Nitu a dispus in luna noiembrie 2014 redeschiderea urmaririi penale in cazul uciderii disidentului Gheorghe Ursu de catre Securitate, precum si in dosarele de cercetare denumite generic "Procesul Comunismului".

Dosarul a fost redeschis si ca urmare a faptului ca Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, a stat 17 zile in greva foamei.

Pe 7 noiembrie, imediat dupa ce a iesit din greva foamei, Andrei Ursu declara ca prin ordonanta procurorului general se dispune infirmarea solutiilor de neincepere a urmaririi penale asupra ofiterilor de securitate "implicati in actiunea de represiune" impotriva tatalui sau, "cu participarea nemijlocita a ofiterului Pirvulescu Marin", pentru infractiunile de crime impotriva umanitatii.

"Ordonanta dispune redeschiderea cercetarilor, cu "semnificatia redeschiderii procesului penal", atat in cazul uciderii tatalui meu, cat si in toate cauzele din dosarele 1304/P/2008 si 1043/P/2010, cu numele generic "Procesul Comunismului", in care s-au dat anterior NUP-uri", sublinia Ursu.

El a mentionat ca in ordonanta sunt amintite elemente din vastul probatoriu care "indica faptul ca represiunea si, in final, suprimarea lui Gheorghe Ursu au fost ordonate de organele de securitate si determinate de motive politice, existand date si indicii ca unul dintre autorii faptelor este ofiterul de securitate Pirvulescu Marin".

Andrei Ursu a spus ca aceasta ordonanta, infirmand rezolutiile de NUP din dosarele amintite, "deschide calea urmaririi penale si trimiterii in judecata a tuturor celor care se fac vinovati de represiunea sistematica - uciderea, torturarea, arestarea abuziva, folosirea bataii ca metoda de ancheta, eliminarea din viata sociala - incepand din martie 1945 si pana in decembrie 1989, impotriva tuturor victimelor dictaturii comuniste din Romania - respectiv a celor care erau considerati "elemente dusmanoase" ale acelui "regim nelegitim si criminal".

Gheorghe Ursu, inginer de constructii, poet si scriitor, a fost cercetat de Securitate in anii "80, dupa ce a trimis scrisori catre Europa Libera si pentru ca tinea un jurnal in care nota ororile conducerii comuniste.

Andrei Ursu sustine ca Pirvulescu a fost cel care l-a anchetat mai intai in stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru ca acesta din urma a refuzat sa-si denunte prietenii (printre care cunoscutii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosasu), Securitatea a hotarat "continuarea cercetarilor sub stare de arest", "urmand ca in cercetari sa se clarifice si natura relatiilor" cu acei prieteni.

Pentru a incerca sa evite un caz de persecutie politica ce ar fi fost neprielnic pe plan international regimului Ceausescu, Securitatea i-a inscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985.

A fost inchis intr-o celula cu doi detinuti de drept comun, Marian Clita si Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securisti sa exercite acte de violenta asupra lui.

Conform marturiilor aflate in dosar, timp de doua luni (pana la 17 noiembrie 1985), ofiterul de securitate Marin Pirvulescu l-a anchetat si torturat pe Gheorghe Ursu in arestul Militiei din Calea Rahovei (arest aflat in aceeasi cladire cu Directia de Cercetari Penale a Securitatii).

Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, in arestul Militiei Bucuresti, in urma batailor primite de la Marin Pirvulescu si de la alti ofiteri de securitate.

Pana acum, trei persoane au fost condamnate in acest caz: col.(r) Udor Stanica, pe atunci seful Militiei din Capitala, col.(r) Mihai Creanga, adjunctul sau, si Marin Clita, colegul de celula al disidentului, fiecare primind cate 20 de ani de inchisoare.

Udor Stanica nu a facut nicio zi de inchisoare, invocand motive medicale, Mihai Creanga a scapat dupa zece ani, iar detinutul de drept comun Marin Clita a iesit din puscarie dupa noua ani, pentru buna purtare.

La randul sau, Marin Pirvulescu recunoaste ca l-a anchetat pe Gheorghe Ursu cand acesta era liber, insa neaga ca l-ar fi torturat.

In 2007, fiul lui Gheorghe Ursu a depus o plangere impotriva lui Marin Pirvulescu, in care cerea procurorilor de la Parchetul Militar sa-l cerceteze pentru tortura motivata politic