Jurnalistul Moise Guran atrage atentia, intr-un drept la replica transmis HotNews, asupra unei postari de pe blogul lui Cristian Dogaru pe tema creditelor in franci, preluat si de Hotnews. „E usor sa capitalizezi, sa faci audienta pe furia si nenorocirile oamenilor. E mai greu sa spui adevarul atunci cand acesta doare”, scrie Moise Guran in replica pe care o puteti citi in continuare.

Moise GuranFoto: biziday.ro

Moise Guran reproseaza absenta verificarii afirmatiilor lui Cristian Dogaru, contributor pe conso.ro. „Asta pentru ca dl Alin Iacob, redactorul sef al acestei publicatii si initiatorul Asociatiei care teoretic protejeaza interesul utilizatorilor de servicii financiare, este un vechi jurnalist care a trait si reflectat perioada de inflorire a creditului (inclusiv in franci elvetieni), stie exact cat si cine a informat atunci, dar nu are acum niciun fel de scrupule in a capitaliza nemultumire si chiar a face profit in urma situatiei create de cresterea brusca a cursului de schimb”, scrie Moise Guran.

„Este treaba lor, este dreptul lor de a replica experienta unui alt tip de asociatie, cea a pagubitilor la FNI, dar recomand redactiei Hotnews o mai atenta evaluare a intereselor inainte de preluarea unor "articole independente".

In ceea ce ma priveste, consider ofensatoare in articolul Vocile BNR urmatorul paragraf: "Cu Moise Guran e alta ciorba. Ati observat vreo pozitie critica vis-à-vis de BNR de cand isi face emisiunile? Daca institutia ar avea acoperitii sai in presa, Moise ar fi un soi de Turcescu nedeconspirat inca. Ma rog, presupun ca omul a fost cultivat intens, multi-bagat in seama si cu orgoliul gadilat, gandindu-se probabil si la viitorul sau, Moise face si el ce poate…"

Ar fi un abuz de drept din partea mea sa cer redactiei Hotnews sa publice toate articolele critice la adresa BNR, asa ca va cer sa il publicati integral pe cel mai recent „Pamantul catre Isarescu... we have a problem”.

In incheiere, as vrea sa va amintesc ca jurnalismul independent (pe care si Hotnews il practica) are un singur asset de valoare: credibilitatea. E usor sa capitalizezi, sa faci audienta pe furia si nenorocirile oamenilor, e mai greu sa spui adevarul atunci cand acesta doare".

PAMANTUL CATRE ISARESCU... WE HAVE A PROBLEM

Când zeii ajung în amurg, parcă e mai bine să îi laşi să se ducă la pensie. Sau să încerci să îi înţelegi exact, chiar dacă o declaraţie sau alta a căutat o reacţie sau alta.

Mi s-a mai întâmplat mie să îl critic pe Mugur Isărescu dar, când am văzut că laudă scăderea investiţiilor, mi s-a făcut rău şi am fost cât pe ce să trag cu racheta în soclul acestui zeu al finanţelor.

Chestionat fiind, în legătură cu mormanul de bani cu care Guvernul a rămas pentru simplul motiv că, în acest an, nu s-au mai făcut investiţii, zeul Isărescu a răspuns că…

“Dacă este vorba de mai multă disciplină în cheltuirea banului public, scăderea investiţiilor înseamnă mai puţină risipă, mai puţine proiecte nerealiste, mai puţină corupţie, asta chiar dacă, pe termen scurt, influenţează negativ creşterea economică.”

Eu acum, ştiind că Isărescu este un mare fan al fondurilor europene, dar şi al investiţiilor publice din bani europeni, am rămas blocat în proiect când am citit această declaraţie… Nu-l suspectez pe Isărescu că ar căuta să devină avocatul guvernului Ponta, cred în continuare în buna credinţă a acestui om. Pe de altă parte, Isărescu, cel pe care îl ştiu eu, n-ar face niciodată astfel de declaraţii fără un scop precis.

V-am mai povestit aici cum investiţiile tăiate în acest an sunt fix cele pentru cofinanţarea lucrărilor la autostrăzi. Mai ţineţi minte poza asta? V-am arătat-o mai acum vreo lună…

Dar pe asta, o mai ştiţi? Mestecând rumeguş diplomatic, vorbim de creştere negativă, când în realitatea dură asta înseamnă, pur şi simplu, locuri de muncă…

Hait! Parcă ni se sparge ochelarii de monetarişti când încercăm să vedem ciocolată unde e, de fapt, un rahat împachetat. (Scuzaţi duritatea metaforei!) Anul ăsta, activitatea a fost pur şi simplu oprită, dar asta numai până acum, în toamnă, când execuţia pe septembrie sugerează o reluare a lor.

Noi vedem aceste date cu o oarecare întârziere, atunci când le publică ministerul de Finanţe, dar Isărescu le ştie din secunda doi, căci BNR-ul ţine contul Trezoreriei statului, iar cei de la BNR văd tot, la fel cum banca mea ştie când mi-am plătit eu factura la lumină.

Isărescu mai ştie, de asemenea, că şi atunci când a atras fonduri europene, România a trebuit, în numeroase cazuri, să dea banii înapoi, din cauza unor erori sau chiar a unor şpăgi. Eu însumi v-am spus la un moment dat că ai noştri ca brazii nu-i pot fura pe europeni, că ăia nu sunt proşti, iar dacă vor continua să facă astfel de măgării, ne vom trezi şi cu ţara îndatorată şi fără autostrăzi. Şi, într-adevăr, s-a dovedit că am fost gură rea, căci azi România plăteşte înapoi la UE corecţii de un miliard de euro, o sumă uriaşă.

Recapitulând, Isărescu spune că mai bine nu mai facem investiţii decât să facem şpăgi, eu vă spun că investiţiile, la noi, nu mai sunt decât cofinanţări la fondurile europene, de unde, aparent, rezultă că Isărescu nu mai vrea fonduri europene.

Care e concluzia logică? Ce ne spune Isărescu cu această declaraţie?

Nu, n-a înnebunit lupul! Isărescu ştie ceea ce noi vom afla abia peste o lună, aşa că, vorba numitului Isărescu, ochii cât cepele pe fondurile europene, că dacă ei le fură, în final, tot noi le plătim.