Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se reuneste marti pentru a-si alege noua conducere, pentru functia de presedinte candidand judecatorii Alexandru Serban si Marius Tudose, iar pentru vicepresedinte, procurorul Bogdan Gabor, potrivit Agerpres.

Pe ordinea de zi a sedintei de marti a plenului CSM se mai afla prezentarea raportului de activitate al institutiei pe anul 2014, in mandatul judecatorului Adrian Bordea, presedinte, si al procurorului Gheorghe Muscalu, vicepresedinte.

La sedinta este asteptat sa participe si presedintele Klaus Iohannis, care, potrivit Constitutiei, prezideaza lucrarile Consiliului la care participa.

CSM are in componenta 19 membri: noua judecatori si cinci procurori alesi de magistrati in adunarile generale ale instantelor si parchetelor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat si trei membri de drept - ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei. Mandatul membrilor alesi este de sase ani, fara posibilitatea reinvestirii.

Consiliul este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit. Presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi doar dintre cei 14 membri alesi in adunarile generale ale instantelor si parchetelor.

Candidatii pentru sefia CSM trebuie sa prezinte un proiect managerial cu privire la viziunea pe care o au in legatura cu gestionarea competentelor Consiliului si rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar si proiectele aflate in derulare.

In 30 decembrie, pe site-ul CSM au fost publicate candidaturile judecatorilor Alexandru Serban si Marius Tudose pentru functia de presedinte si a procurorului Bogdan Gabor pentru cea de vicepresedinte.

Ambii candidati la functia de presedinte CSM pledeaza, in proiectele publicate, pentru actiuni impotriva oricaror ingerinte in independenta justitiei.

Alexandru Serban sustine ca realizarea rolului constitutional fundamental al CSM, de garant al independentei justitiei, trebuie sa ramana preocuparea prioritara si constanta in 2015.

"Apararea independentei justitiei si a magistratilor presupune o reactie rapida a Consiliului impotriva oricaror atacuri si imixtiuni. Rapiditatea este de maxima importanta, deoarece hotararea pe care o adopta plenul Consiliului in astfel de situatii, doar prin ea insasi, nu are o eficienta deosebita, neimpunand vreo sanctiune efectiva. Solutia ar fi o reactie publica imediata a conducerii Consiliului, urmata de sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a efectua verificari, iar aceste verificari sa se efectueze cu maxima celeritate, asa cum s-a procedat de altfel in anul 2014. (...) CSM trebuie sa actioneze prompt in sensul descurajarii oricarei tendinte a guvernului sau administratiei de ingerinta in independenta justitiei. Sub acest aspect, presedintele CSM va trebui, in continuare, sa sesizeze Curtea Constitutionala, in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, atunci cand situatia o va impune", subliniaza judecatorul Serban in proiect.

In opinia acestuia, consolidarea integritatii sistemului judiciar trebuie sa ramana o prioritate a CSM.

"Pentru a avea o justitie eficienta si responsabila, este nevoie de o evaluare obiectiva a magistratilor, care sa permita imbunatatirea activitatii acestora. (...) Foarte importanta va fi transparenta si asigurarea desfasurarii in conditii de obiectivitate a concursurilor, examenelor si procedurilor de ocupare a unor functii de conducere ce vor fi organizate de CSM in 2015: procedura de ocupare a functiei de presedinte al Sectiei Penale a ICCJ, concursul de promovare in functia de judecator la ICCJ, avizarea candidaturii pentru functia de procuror sef DIICOT, concursurile pentru promovare in functii de executie si, respectiv, pentru numiri in functii de conducere la instante si parchete, concursul pentru ocuparea functiilor de inspector-sef si inspector-sef adjunct al Inspectiei Judiciare, concursurile de admitere la INL si la Scoala Nationala de Grefieri", se arata in proiect.

Alexandru Serban considera ca locul justitiei in echilibrul autoritatilor, ca putere a statului de drept, nu poate fi garantat decat daca se asigura si independenta financiara a acesteia si ca trebuie eliminat caracterul secret al votului in CSM, pentru a se asigura o mai mare responsabilitate a membrilor, dar si clarificarea problematicii raspunderii membrilor Consiliului si a posibilitatii revocarii acestora, avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 196/2013.

De cealalta parte, Marius Tudose vorbeste in proiectul sau managerial despre faptul ca CSM are o misiune perpetua de a manifesta vigilenta si reactie rapida la orice fel de ingerinte, derapaje, influente, manipulari ori diversiuni, "fie ca e vorba de jocuri de putere, interese de moment sau de grup, externe sau interne sistemului judiciar".

El pledeaza pentru consolidarea independentei IJ, ca premisa esentiala in asigurarea efectiva si eficienta a rolului Consiliului, de garant al independentei justitiei, iar in acest context propune identificarea, reglementarea si valorificarea unei cai efective de sanctionare a incalcarilor sau atingerilor aduse independentei, impartialitatii si reputatiei magistratilor, constatate prin hotarari ale plenului CSM.

"Istoria recenta a justitiei romane a dovedit ca mecanismele reglementate de aparare a acestor principii au o eficienta relativa si un diminuat efect persuasiv. Sanctiunea morala, fie aceasta si publica, este usor tolerata si repede uitata atat de actant, cat si de societate, iar recidivele sunt la ordinea zilei. In acest context, consider ca se impune reluarea unor analize si dezbateri pe aceasta tema, inclusiv intr-un cadru extins, CSM - Inspectia Judiciara - sistem judiciar - societate civila - institutii de presa, astfel incat sa putem genera un mecanism de aparare eficient si efectiv", subliniaza Marius Tudose.

El propune si o analiza aprofundata a actiunilor disciplinare deduse in fata sectiilor CSM si aplicarea cu fermitate a solutiilor de sanctionare.

"Desi este consacrata in art. 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, ramane, in continuare, o provocare de maxima urgenta si importanta trecerea atributiilor Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor la ICCJ, dar si introducerea asigurarii profesionale a magistratilor. Cauzele amanarii punerii in practica a acestor prevederi legale sunt multiple, poate obiective, dar nu pot constitui o scuza perpetua, ci o motivatie in a gasi solutii in sensul punerii in acord cu legea, cat mai urgent. In acest sens, imi propun sa antrenam in discutie atat conducerea ICCJ, cat si reprezentanti ai MJ pentru dimensionarea si asigurarea suportului logistic necesar realizarii in conditii de realism a acestui proiect", se arata in proiectul sau.

Judecatorul are in vedere intarirea cooperarii cu celelalte institutii ale statului, intr-un demers conjugat si democratic de sustinere in vederea indeplinirii obiectivelor institutionale si consolidarea componentei de 'cooperare' din cadrul MCV instituit de Comisia Europeana, si deplasarea 'centrului de greutate' dinspre 'verificare' catre 'cooperare'.

"Calibrarea relatiei sistemului judiciar roman cu Mecanismul instituit de Comisia Europeana in termeni de parteneriat este reclamata nu numai de durata relativ mare a perioadei de monitorizare, cat mai ales de evolutiile constatate in rapoartele Comisiei. Epoca pionieratului a fost depasita odata cu progresele inregistrate, cu maturizarea institutionala a sistemului judiciar si cu exersarea unei justitii unitare si efective", arata Tudose in proiect.

Pastrarea unui dialog institutional deschis si principial cu puterea executiva pentru asigurarea finantarii sistemului judiciar, continuarea demersurilor pentru finantarea majorarii schemelor de personal, dar si continuarea masurilor privind degrevarea magistratilor de obligatiile fara caracter jurisdictional sunt cateva dintre obiectivele procurorului Bogdan Gabor, care si-a depus candidatura pentru functia de vicepresedinte al CSM.

In proiectul managerial, Gabor subliniaza ca sustine necesitatea ca activitatea CSM sa fie cat mai credibila, un dialog institutional cu celelalte puteri ale statului, dar si pastrarea independentei sistemului judiciar din Romania.

''Intrarea in vigoare a noilor coduri, tendintele celorlalte puteri ale statului de a avea unele imixtiuni in justitie reclama ca activitatea CSM in indeplinirea rolului sau constitutional sa fie cat mai credibila. In acest sens revine ca o obligatie a Consiliului Superior al Magistraturii sa aiba un dialog institutional corect si coerent cu celelalte puteri ale statului, sa intensifice comunicarea cu organismele europene, cat si cu organismele judiciare din statele Uniunii Europene'', se arata in proiectul lui Bogdan Gabor.

Candidatul la functia de vicepresedinte al CSM mentioneaza, de asemenea, ca ''independenta sistemului judiciar este structural legata de apararea independentei sistemului judiciar, dar si a independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale a magistratului judecator si procuror''.

''Din experienta ultimilor ani, apreciez ca necesara instituirea unui instrument judiciar mai eficient care sa fie pus la dispozitia CSM, in vederea indeplinirii obligatiei constitutionale de aparare a independentei justitiei'', precizeaza Gabor.

Acesta militeaza si pentru ''continuarea si dezvoltarea actiunilor de responsabilizare a sistemului judiciar, pentru ca acesta sa devina cat se poate de integru''.

Printre obiectivele propuse, Bogdan Gabor a mai subliniat necesitatea unei reactii ''prompte, ferme si constante'' a CSM ''ori de cate ori valori fundamentale precum independenta si impartialitatea justitiei sunt afectate sau periclitate prin actiunile unei alte puteri in stat sau ale altor organisme, respectiv in situatii in care limitele firesti si legale ale libertatii de exprimare sunt depasite''.