Cladirea laserului de la Magurele - foto proiect / Sursa: eli-np.ro

​Laserul de la Magurele, proiectat in una dintre cele mai mari cladiri din Europa alimentate cu energie din surse neconventionale, a fost deblocat. Dupa ce HotNews.ro a relatat in exclusivitate situatia disperata a celui mai mare proiect stiintific din Romania, blocat de Apele Romane, institutia a emis avizul de care constructorii aveau nevoie pentru realizarea celor peste 1.000 de pompe geotermale care vor asigura energia centrului de cercetare. Cu o intarziere de 11 luni care a antrenat si alte intarzieri in cadrul constructiei civile, Apele Romane au acordat acest aviz. De cateva zile, constructorul a inceput deja forarile, a declarat pentru HotNews.ro directorul proiectului de la Magurele, Nicolae Zamfir.

Nicolae Zamfir

Nicolae Zamfir

Foto: Agerpres

Contactat de HotNews.ro, directorul proiectului de la Magurele si director general al Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" (IFIN-HH), Nicolae Zamfir, a declarat ca Administratia Nationala Apele Romane a emis avizul pentru realizarea forajelor, “in urma cu aproape doua-trei saptamani”. Oficialul a precizat ca nu a primit nicio explicatie din partea autoritatilor pentru intarzierea de 11 luni in acordarea acestui aviz.

Pe platforma de la Magurele “au inceput forajele, care respecta conditia pusa in aviz. Conditia a fost ca, la o anumita adancime, constructorul sa puna un strat mai izolant decat restul materialului, care sa nu permita permeabilitatea intre straturile acvifere. Adancimea forajelor este de 120 de metri, iar la 60 de metri constructorul va trebui sa adauge acest strat de izolare”, a explicat pentru HotNews.ro Nicolae Zamfir.

Directorul pilonului din Romania al proiectului paneuropean a afirmat pentru HotNews.ro ca va avea o intalnire cu antreprenorul “sa vedem in cat timp va putea sa recupereze intarzierile generate de forajele geotermale”. Intrebat daca Romania va depasi graficul asumat in fata Comisiei Europene - calendar potrivit caruia cladirea de la Magurele trebuie finalizata in iunie 2015, moment de la care incepe montarea echipamentelor mari in cladirea construita - Zamfir a precizat: “In 2 saptamani vom sti mai bine, vom stabili un nou grafic” de realizare a lucrarilor.

Pe langa intarzierea inregistrata in eliberarea avizului pentru foraje, “sunt probleme legate de rezolvarea unor lipsuri din proiectul initial, sunt dispozitii de santier care trebuie puse in practica si trebuie sa aplicam si niste cerinte ale comunitatii stiintifice, dar care nu afecteaza graficul constructiei. De exemplu, ariile experimentale s-au redefinit, deci camerele 7.000 de metri patrati in care se vor face experimentele s-au redefinit si cei care produc echipamentele mari au avut si ei cateva sugestii de optimizare a plasamentului unitatilor, in acord cu proiectul lor”, a adaugat managerul proiectului.

Amintim ca si in august Nicolae Zamfir a avertizat ca “proiectantul general raspunde foarte greu la solicitari de schimbari, de detalii de executie. Aceasta este o alta problema pe care o avem de 1 an de zile de la proiectantul Hachiko Design”.

Cum s-a ajuns la acest blocaj si cum arata avizul dat de Apele Romane in 2011 pentru ridicarea cladirii de la Magurele

Surse apropiate proiectului ELI-NP au declarat pentru HotNews.ro vara aceasta ca lucrarile de constructie au intarziat semnificativ si ca realizarea intregului proiect in Romania este in pericol. HotNews.ro l-a contactat in august pe managerul proiectului, Nicolae Zamfir, care a confirmat ca exista intarzieri in lucrarile de constructie si a explicat care este cauza acestora: desi Administratia Nationala Apele Romane a acordat aviz pentru intregul proiect de la Magurele inca din 2011, aviz pe baza caruia Comisia Europeana a aprobat finantarea de 180 de milioane euro a proiectului din Romania, “Apele Romane cer un nou un aviz [pentru foraje - n.red.], fata de ce ne-au cerut la inceput, ceea ce treneaza constructia din octombrie anul trecut", a afirmat pentru HotNews.ro directorul general al Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" (IFIN-HH) si coordonatorul Extreme Ligh Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP).

Avizul asteptat aproape un an de la Apele Romane viza realizarea forajelor pentru pompele geotermale, foraje care ar fi trebuit incepute in octombrie 2013, potrivit lui Nicolae Zamfir. "Ne blocheaza cu tot felul de cereri suplimentare care ne mananca timp. Ne-au cerut statie pilot, am facut o statie pilot. Ne-au cerut studii facute de INHGA, am comandat aceste studii. Dar muncitorii nu pot sa inceapa forajele pentru pompele geotermale, ceea ce are repercusiuni pe viitor cu termenul de finalizare. Trebuia sa inceapa forajele anul trecut in octombrie. Am convenit impreuna sa reprogramam forajele pentru data de 1 august. Dar de la 1 august sunt intre diferitele institutii, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) si Administratia Nationala Apele Romane”, a explicat la finalul lunii august 2014, pentru HotNews.ro, managerul ELI Romania.

Zamfir avertiza la acea vreme ca “este o perioada extrem de critica, daca nu avem acum sprijin”, pentru ca, din cauza amanarii forajelor, termenul de iunie 2015 pentru finalizarea intregii constructii ar putea fi depasit. “Increderea mea este ca, daca s-ar incepe acum forajele geotermale, s-ar termina in iunie constructia, deci la timp. Dar suntem la limita. Degeaba avem laserul si sistemul gamma, daca nu avem cladirea. Si eu sper sa o avem. Dar exista pericolul sa nu o avem din cauza unor autoritati care puteau sa sprijine aceste lucrari, nu sa puna bete in roate. Daca avizul de la Apele Romane va intarzia, probabil va urma o discutie la nivelul Comisiei Europene. Acum este jumatate din cladire gata”.

De cealalta parte, Apele Romane a sustinut ca a dat un aviz proiectului in 2011, insa prin acesta a reglementat "doar solutiile de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate", nu si forajele. Administratia Nationala Apele Romane a afirmat ca abia dupa 2 ani, in 2013, constructorul Strabag a cerut informatii despre procedura de avizare a unor "lucrari de forare in sistem geotermal". Institutia a sustinut, de asemenea, in august, ca ar exista riscul poluarii unor surse de apa din cauza sistemului geotermal care va fi folosit.

"Avizul de gospodarire a apelor pentru realizarea celor 1080 de de foraje de schimb geotermic va fi emis atunci cand IFIN-HH va depune o documentatie tehnica in care se vor prezenta toate datele solicitate, inclusiv cele referitoare la impactul asupra stratelor freatice traversate", a anuntat Apele Romane, intr-un comunicat emis in august 2014, dupa ce HotNews.ro a scris despre situatia critica a proiectului de la Magurele.

La solicitarea HotNews.ro, Administratia Nationala Apele Romane ne-a transmis o copie a avizului acordat proiectului in 2011. Descarca de aici avizul acordat in 2011 de Apele Romane proiectului laserului de la Magurele

Avizul acordat in 2011 de Apele Romane proiectului ELI-NP, laserul de la Magurele

Desi HotNews.ro a solicitat atunci si o copie a documentatiei tehnice depuse la Apele Romane de Institutul National de Cercetare, Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara ”Horia Hulubei”, institutia a precizat in raspunsul trimis ca "documentatie tehnica de fundamentare care a stat la baza emiterii avizului de gospodarire a apelor nu va poate fi furnizata, intrucat solicitantul avizului si-a exprimat explicit optiunea de confidentialitate".

Acestea nu sunt singurele impedimente in dezvoltarea celui mai mare proiect stiintific realizat vreodata in Romania. In urma cu doua saptamani, HotNews.ro a scris pe larg cum isi bate joc Guvernul de laserul de la Magurele - care este izolat de lumea civilizata de drumurile impracticabile. Citeste aici ce se intampla cu infrastructura rutiera pana la locul ce se doreste a deveni "un cluster tehnologic"

Descarca de aici documentatia din proiectul ELI-NP

Despre ELI-NP

Comisia Europeana a aprobat in urma cu doi ani finantarea unuia dintre cele mai importante proiecte stiintifice internationale, care va avea o componenta semnificativa in Romania. Proiectul paneuropean de cercetare stiintifica se numeste Extreme Light Infrastructure (ELI), iar Cehia, Romania si Ungaria sunt statele gazda care vor construi fiecare cate o parte din acest proiect. Mai exact, in cele trei state se vor construi mai multe lasere.

Pilonul din Cehia se numeste ELI-Beamlines, pilonul din Ungaria este ELI Attosecond Light Pulse Source (ELI-ALPS). Dintre cei trei piloni ai proiectului, Romaniei i-a revenit partea cea mai complexa. La Magurele, la Institutul de Fizica Nucleara, se va dezvolta cel mai puternic laser din lume, aceasta fiind componenta din Romania a proiectului - Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP).

In 2012, Comisia Europeana a aprobat finantarea de 180 de milioane euro a proiectului din Romania pe perioada 2011-2015, urmand ca finantarea totala a proiectului din tara sa se ridice la 356,2 milioane EUR.

Cum trebuie sa arate cladirea ELI-NP de la Magurele - imagini din proiect:

“Energia necesara viitorului centru, ce se va apropia de 10MW, va fi asigurata in cea mai mare parte de un sistem de peste 1000 de pompe geotermale. Va fi probabil cea mai mare cladire din Europa alimentata cu energie din surse neconventionale”, declara in urma cu doi ani coordonatorul proiectului in Romania, Nicolae Zamfir.

Construirea cladirii de la Magurele, care va adaposti laserul, trebuie finalizata pana in iunie 2015, moment din care incepe montarea echipamentelor mari in cladirea construita.

Citeste si: