Aproximativ 19% dintre tinerii cu varsta de liceu din Romania nu se duc la scoala. Cele mai mari riscuri de abandon si repetentie le au copiii de la sate - riscuri care sunt si cu 40% mai mari decat in cazul tinerilor de la oras. Concluziile apartin celui mai nou studiu UNICEF din domeniul educatiei, realizat pe anii scolari 2010-2011 si 2011-2012. Potrivit acestuia, riscul cel mai inalt de excluziune prin abandon este asociat baietilor din mediul rural.
UNICEF explica intr-un comunicat remis HotNews.ro ca acest studiu reprezinta o continuare si o completare a studiului "Toti copiii la scoala pana in 2015. Initiativa globala privind copiii in afara sistemului de educatie. Studiu national - Romania. Analiza situatiei copiilor aflati in afara sistemului de educatie din Romania", elaborat impreuna cu Institutul de Stiinte ale Educatiei (ISE), alaturi de Ministerul Educatiei Nationale, Institutul National de Statistica si Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie.
In cadrul acestui studiu, a fost urmarita situatia copiilor de varsta liceului (15-18 ani), in cursul anilor scolari 2010-2011 si 2011-2012.
Aproape 183.000 de copii in anul scolar 2010/2011 si 174.000 de copii in 2011/2012 nu erau cuprinsi in sistemul de invatamant. Aceste cifre reprezinta 19% din populatia de 15-18 ani, se arata in cadrul analizei.
Cele mai mari riscuri de abandon sau repetentie le au tinerii din mediul rural. Potrivit raportului, rata abandonului scolar din anul 2011-2012 indica faptul ca elevii de la sate au un risc cu aproximativ 30% mai mare decat cei de la orase. Ratele repetentiei in acelasi an scolar, pentru clasele IX, X si XII, erau cu peste 40% mai mari in cazul populatiei elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban, potrivit studiului UNICEF.
Rata abandonului in functie de cele criteriile mediu de rezidenta si gen indica faptul (cel putin pentru anul scolar 2011/2012) ca riscul cel mai inalt de excluziune prin abandon este asociat baietilor din mediul rural (6% in anul mentionat, comparativ cu 4,7% pentru baietii din urban).
La nivelul anului 2011, cea mai mare proportie a populatiei din afara sistemului de educatie era in varsta de 16 ani (aproape 85%), iar aproximativ 81% finalizasera cel mult nivelul gimnazial. Aceasta situatie semnifica faptul ca o proportie importanta din populatia de 15-18 ani necuprinsa in sistemul de invatamant a fost supusa riscului excluziunii de la educatie inainte sau cel mult la absolvirea gimnaziului.
Proportia de aproape 20% a copiilor de etnie roma in segmentul populatiei de 15-18 ani din afara sistemului de invatamant reflecta situatia defavorizata a acestora sub aspectul educatiei, avertizeaza UNICEF. Peste jumatate dintre copiii din afara scolii intervievati au lucrat in cursul ultimei saptamani, aproape doua treimi fiind de gen masculin. Mai mult de 99% dintre acestia au lucrat, insa, fara contract de munca, potrivit comunicatului remis HotNews.ro.
Cea mai redusa rata de cuprindere scolara este inregistrata in Regiunea Nord-Est, regiune cu nivel mai redus de dezvoltare economica, iar cea mai ridicata in Regiunea Bucuresti-Ilfov, cu cel mai inalt nivel de dezvoltare.
Abandonul in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 18-24 de ani, date comparative 2012
Sursa: Eurostat 2013
Recomandarile UNICEF:
- Romania a asumat o tinta de reducere a fenomenului de parasire timpurie a sistemului de educatie la 11,3% pana in anul 2020 (de la 17,4% valoare a acestui indicator in 2012) si masurile in aceasta arie trebuie sa continue si sa dezvolte interventiile sustinute in nivelurile inferioare de invatamant (ante si prescolar, primar, gimnazial).
- In paralel, avand in vedere dimensiunea ingrijoratoare a fenomenului de excludere din sistemul de educatie (prin nescolarizare sau abandon scolar) in invatamantul secundar superior, o serie de politici si masuri de interventie focalizata trebuie sa se afle printre prioritatile Ministerului Educatiei.
- Sustinerea unor politici educationale coerente si a unor programe la nivel national pentru prevenirea abandonului scolar in invatamantul primar, gimnazial si secundar superior, dublate de masuri de sustinere de continuare a studiilor dupa clasa a VIII-a in cazul copiilor cu oportunitati reduse, pot conduce in mod direct la diminuarea fenomenului de parasire timpurie a sistemului de educatie.
- In conditiile in care participarea la invatamantul secundar superior (liceul) prezinta, in continuare, disparitati importante pe medii de rezidenta, in defavoarea mediului rural, este nevoie de noi programe de sprijin pentru segmentul de tineri din aceasta zona, atat de prevenire, cat si de interventie pentru reintoarcerea la scoala. Aceste masuri pot viza, cu prioritate, anumite regiuni de dezvoltare, unde rata neta ajustata de cuprindere scolara inregistreaza cele mai scazute valori (N-E, S, S-V).
- Masurile privind cresterea calitatii trebuie, de asemenea, sa vizeze in mod sistematic atat unitatile de invatamant de nivel secundar superior din mediul rural (tinand cont, de exemplu, de faptul ca rata repetentiei este mult mai inalta in cazul populatiei elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban), cat si toate unitatile care scolarizeaza un numar ridicat de copii aflati in situatie de risc: copii care provin din familii foarte sarace, copii de etnie roma, copii cu dizabilitati.
- Masurile de interventie trebuie sa tina cont si de faptul ca riscul cel mai ridicat de excluziune prin abandon este asociat baietilor din mediul rural, aceasta categorie fiind, in prezent intr-o masura redusa tintita in mod focalizat de politicile educationale.
- De asemenea, sistemul de educatie trebuie sa clarifice rolul si statutul invatamantului profesional si tehnic (oferit in cadrul programelor de studii ale scolilor profesionale si ale liceelor tehnologice) si sa promoveze mecanisme si instrumente mai clare de adaptare a retelei si ofertei scolare la realitatile pietei muncii si de implicare a angajatorilor.
- La inceputul anului 2010, UNICEF si Institutul de Statistica al UNESCO (UIS) au lansat Initiativa globala privind copiii in afara sistemului de educatie in vederea stimularii unor raspunsuri complexe, informate si mai bine monitorizate la nivelul politicilor cu privire la acest fenomen.
0
1
