Summitul NATO, gazduit la Newport-Tara Galilor intre 4-5 septembrie, vine in contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene si pe fondul unor temeri de izbucnire a unui razboi la scara mare. Summit-ul e unul istoric si penru Romania, pentru ca poate consfinti apropierea si mai puternica a Romaniei de NATO, odata cu cresterea pericolului din Est. Intrebarea care se pune este daca cei peste 60 de lideri politici si militari vor prefera masuri simbolice, cum ar fi crearea unei forte militare de reactie rapida sau asigurarea flancului nordic, sau vor lua decizii curajoase privind asigrarea flancului estic al Aliantei, dar si masuri dure impotriva membrilor NATO care nu-si indeplinesc obligatiile.

Summit-ul nu va fi scutit nici de aceasta data de proteste ale anarhistilor sau ecologistilor, dar pozitia geopolitica a Tarii Galilor anunta o reuniune mult mai linistita decat precedentele. Totusi, eforturile pentru securitate au sporit in Newport si Cardiff, peste 10 mii de forte de ordine fiind mobilizate, potrivit The Guardian.

Gazduirea summit-ului NATO, la 4 si 5 septembrie, reprezinta un moment foarte important pentru orasul Newport si pentru Tara Galilor. Acesta este una dintre cele mai mari adunari de lideri mondiali desfasurata in Marea Britanie, iar analistii considera ca Tara Galilor are o oportunitate mare de a iesi in evidenta, potrivitBarclays Corporate.

In zilele summit-ului, economia locala si regionala va avea beneficii directe. Cu peste 5.000 de vizitatori estimati, hotelurile si restaurantele se pot astepta la o crestere semnificativa pe termen scurt. Pe termen lung vor beneficia insa un numar mult mai mare de companii din zona.

Primul ministru galez , Carwyn Jones, a declarat ca summitul NATO este un moment istoric pentru tara sa: "Summit-ul NATO din aceasta saptamana este cea mai mare adunare politica a liderilor mondiali care a avut loc in Marea Britanie, iar eu sunt extrem de mandru ca Tara Galilor este natiunea gazda." "Summit-ul NATO de la Newport este o oportunitate uriasa si istorica pentru Tara Galilor de a fi vazut pe scena mondiala.", crede si secretarul de stat Stephen Crabb.

Cateva intrebari esentiale:

  • Va avea NATO si Occidentul forta sa ia masuri dure impotriva Rusiei sau se vor limita la masuri paliative?
  • Este pregatita Alianta sa trimita trupe pe frontul de est?
  • Se va decide infiintarea de baze militare permanente in est incalcand tratatul NATO-Rusia?
  • Va incerca NATO sa-si intareasca flancul sau estic, asa cum doreste Romania, sau il va consolida pe cel nordic, asa cum insista Polonia si tarile baltice?
  • Va exista o coordonare reala in cadrul NATO? Cum se vor armoniza pozitiile SUA cu cele ale Germaniei si Marii Britanii?
  • Se va regandi státu-quó-ul Ucrainei?
  • Ce garantii suplimentare de securitate va primi Romania? Dar Polonia?
  • De pe ce pozitii se vor stabili negocierile cu Rusia?
  • Care va fi pozitia Rusiei?

Ce asteptari avem de la acest summit?

Se asteapta in primul rand recredibilizarea sistemului de descurajare prevazut de Articolul 5 si reintoarcerea Aliantei la rutina primilor pasi: apararea teritoriala. Dar oare va fi din nou un summit al marilor cuvinte, al conceptelor ambigue (gen "aparare inteligenta"), al sloganurilor fara acoperire ("sa facem mai mult cu mai putin"), al reafirmarii obiectivelor bugetare de 2% minimale si, cu toate acestea, imposibil de atins si al nesfarsitelor liste de capabilitati vitale rostogolite din 1999 pana astazi?

Sau poate va fi, in sfarsit, o reuniune cu dinti, cu decizii curajoase, cand se anunta pivotul Aliantei si reasigurarea flancului estic, inclusiv prin desfasurarea semnificativa de baze si unitati NATO, sau elaborarea unor mecanisme de responsabilizare a statelor care nu-si indeplinesc angajamentele asumate. "Poate a venit timpul ca cei care vor sa fie acoperiti de Articolul 5 sa fie obligati sa plateasca; iar celor care aloca sub 1% sa nu li se mai aplice garantia de aparare colectiva", dupa cum sugera Anne Applebaum in Washington Post. In acelasi timp, o dimensiune importanta devine si problematica razboiului hibrid, o formula mixta, aflata la intrepatrunderea dintre insurgenta si componenta conventionala si care speculeaza esecul statului natiune in Ucraina sau Orientul Mijlociu extins, scrie Octavian Manea pe contributors.ro.

Cert este ca, din mesajele transmise pana acum, deciziile vor respecta coordonatele Actului Fondator NATO-Rusia, in ciuda presiunilor exercitate de baltici si Polonia. Cu alte cuvinte, se vor prefera masuri simbolice de crestere a vitezei de reactie a Fortei de Raspuns a NATO, exercitii de aparare colectiva, desfasurarea de echipamente si provizii in caz de urgenta, desemnarea de baze care sa primeasca eventualele forte de reactie rapida, evitandu-se stationarile permanente. Totusi, Bucurestiul a avertizat prin vocea presedintelui ca, desi sprijina o echilibrare a resurselor militare ale Aliantei pe teritoriul UE, totusi nu ar sustine "o diminuare a resurselor pentru flancul estic in detrimentul resurselor alocate zonei nordice: tarile baltice si Polonia". Sa fie oare Romania pregatita sa blocheze Consiliul Nord-Atlantic in cazul in care masurile de reasigurare strategica ar favoriza preponderent flancul nordic? Cel mai probabil Bucurestiul va primi promisiunea unor "vizite" navale in Marea Neagra, deja bugetate prin pachetul de reasigurare anuntat de Obama in timpul discursului de la Varsovia.

Intr-o conferinta de presa sustinuta la Palatul Cotroceni, dupa o sedinta CSAT, presedintele a precizat ca Romania isi doreste sa participe in calitate de "stat coordonator" in proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina in domeniul apararii cibernetice

De asemenea, Romania solicita cresterea nivelului de interoperabilitate a fortelor armate ale Romaniei cu ale altor state membre, in special in ceea ce priveste fortele navale, "avand in vedere forta deosebita a flotei Rusiei de la Marea Neagra".

"Prezenta acestei flote ne genereaza ingrijorari. Un numar mare de exercitii, care sa presupuna prezenta unor nave ale Aliantei in Marea Neagra, este de mare interes pentru Romania", a subliniat Traian Basescu, adaugand ca tara noastra este interesata ca pe teritoriul sau sa existe structuri de comanda ale NATO.

Miscarile Rusiei pentru a evita sanctiuni economice mai dure din partea Occidentului

Anuntarea miercuri a unui armistitiu iminent in estul Ucrainei intervine intr-un moment oportun atat pentru Kiev, cat si pentru Moscova, armata ucraineana fiind incapabila sa inabuse rebeliunea prorusa, in timp ce Rusia cauta sa evite noi sanctiuni occidentale, potrivit unor experti, relateaza AFP.

Acuzat de catre Occident ca-i sustine pe separatisti si ca a mobilizat in ultimele zile trupe in Ucraina, Kremlinul a subliniat ca nu este "parte implicata in conflict" si ca nu poate, deci, sa discute despre un armistitiu.

Insa cel mai puternic om din Rusia a prezentat, ulterior, un plan in sapte puncte de solutionare a crizei din Ucraina, afirmand ca spera sa se ajunga la un "acord final" intre Kiev si rebelii prorusi vineri. Acestia din urma au sugerat ca sunt pregatiti sa puna capat actiunilor militare, daca armata ucraineana se retrage din localitatile din regiune.

"Acest lucru aduce in mod straniu cu o manevra de contracarare a sanctiunilor europene", scria miercuri Holger Schmieding, economistul-sef al bancii germane Berenberg Bank, cu sediul la Londra.

"In trecut, Rusia nu si-a respectat angajamentele (...), insa in fata unui raspuns mai dur din partea occidentalilor exista o slaba speranta ca Putin sa se opreasca si ca acest conflict sa devina un conflict inghetat", a adaugat el.

Citeste si analiza lui Octavian Manea: Ridicare de cortina: Newport, un summit NATO pentru reasigurarea flancului estic