Inalta Curte de Casatie si Justitiei (ICCJ) a amanat luni pentru 11 septembrie judecarea apelului in dosarul privatizarilor strategice, data la care se va incepe audierea inculpatilor. La termenul de luni, completul de cinci judecatori a decis introducerea in cauza ca parti vatamate a Ministerului Economiei si a Ministerului Telecomunicatiilor si conexarea acestui dosar cu cel in care este judecat Stamen Stancev, transmite Agerpres.

La finalul sedintei de judecata, fostul ministru al economiei Codrut Seres a refuzat sa comenteze decizia magistratilor de a introduce cele doua ministere in cauza.

"Eu nu consider absolut nimic. Este decizia instantei si asa cum v-am spus de fiecare data, respectam deciziile instantei. Totusi, sunt curios sa vedem cum se va constitui cineva parte civila pentru ca a primit 100 de milioane de euro mai mult la privatizarea Electrica Muntenia Sud. Va fi un caz nou", a afirmat Seres.

Intrebat daca dupa decizia data in dosarul ICA se teme de o posibila sentinta la fel de dura, Codrut Seres a raspuns ca nu va exista o condamnare, pentru ca nu exista probe.

"Deciziile si sentintele trebuie sa fie corecte. (...) Eu nu cred ca va exista o condamnare, pentru ca nu exista probe si cata vreme nu exista probe, orice instanta nu poate sa decida sentinte nefavorabile", a sustinut fostul ministru.

Despre sechestrul pus pe cladirile din grupul Grivco, Seres a aratat ca nu are pregatire juridica si ca a plecat de acolo in urma cu un an si jumatate.

"Am fost un angajat (...) iar opiniile mele in ceea ce priveste actiunile unor institutii ale statului nu cred ca sunt relevante", a declarat el.

In decembrie 2013, Codrut Seres a fost condamnat de ICCJ la sase ani inchisoare cu executare in dosarul privatizarilor strategice iar fostul ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Zsolt Nagy, la cinci ani de detentie.

Codrut Seres a primit cinci ani de inchisoare pentru aderare la un grup infractional si sase ani inchisoare pentru tradare prin transmitere de secrete, urmand ca el sa execute pedeapsa cea mai grea, de sase ani.

Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare pentru aderare la un grup infractional.

Alte condamnari: Michal Susak (cetatean ceh) - 10 ani inchisoare (patru ani si zece luni pentru initierea unui grup infractional transnational si zece ani de inchisoare pentru complicitate la spionaj); Mircea Calin Flore (senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetatean romano-englez) - 9,6 ani inchisoare (patru ani si zece luni de inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si noua ani si sase luni de inchisoare pentru complicitate la spionaj).

Consultantul international Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani inchisoare pentru spionaj iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, 11 ani de inchisoare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, a primit sapte ani de inchisoare, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, a fost condamnat la sase ani de inchisoare, Gabor Kerekes - cinci ani de inchisoare, iar cetateanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la cinci ani inchisoare.

In martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis in judecata pe fostii ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy, acuzati de aderare la un grup infractional organizat cu caracter transnational si tradare prin transmitere de secrete.

Acuzatiile se refera la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vanzarea unui pachet de 8% din actiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucuresti si SC Avioane SA Craiova aflate in portofoliul Ministerului Economiei, consultanta in vederea privatizarii SN Radiocomunicatii SA.

De asemenea, ei sunt acuzati si in legatura cu adjudecarea licitatiei pentru asigurarea consultantei in vederea restructurarii si privatizarii CN Posta Romana, selectarea prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la Romtelecom.