Functiile de presedinte al Consiliului European si de Inalt reprezentant pentru afaceri externe si securitate sunt principalele functii a caror impartire se discuta sambata la reuniunea sefilor de state sau de guverne din Uniunea Europeana, la care merge si presedintele roman Traian Basescu. Schimbarea de stafeta prinde Uniunea Europeana intr-un moment delicat, cu crizele de securitate din Ucraina si Orientul Mijlociu, care o vor supune testului coeziunii si eficientei reale. Reuniunea de la Bruxelles prinde Romania in plina campanie electorala, cu o fractura presedinte-premier, slabind puterea de negociere a tarii, in conditiile in care top-job-urile discutate sambata sunt monede de schimb pentru obiectivul romanesc de a obtine portofoliul agriculturii in Comisia Euroeana viitoare pentru Dacian Ciolos.
- Functia de presedinte al Consiliului European
documente
(29 Aug 2014) PDF, 29KB
Este cea mai inalta functie in Uniunea Europeana, desi are un caracter mai degraba simbolic in comparatie cu cea de presedinte al Comisiei Europene. Belgianul Herman Van Rompuy isi incheie, in 30 noiembrie 2014, cel de-al doilea mandat in fruntea Uniunii Europene. Cel mai vehiculat nume este cel al premierului polonez, Donald Tusk. El face parte din familia popularilor-europeni, cea mai puternica din Uniunea Europeana, si a fost recomandat recent pentru job si de premierul britanic David Cameron, conservator, in ciuda faptului ca politicianul polon nu vorbeste foarte bine nici engleza, nici franceza, dupa cum noteaza Financial Times.
Alte nume vehiculate pentru functia de presedinte al Consiliului European sunt: prim-ministrul danez Helle Thorning Schmidt (socialista) sau premierul irlandez Enda Kenny (popular-european).
In aceste negocieri, presedintele roman, Traian Basescu, este un sustinator al promovarii liderilor est-europeni in functiile de top din UE. Un vechi lider popular-european, Basescu are astfel un motiv in plus sa-l sustina pe Tusk, care se bucura si de aprecierea premierului roman social-democrat, Victor Ponta. Cu toate astea, Basescu n-a uitat ca Polonia lui Donald Tusk a pus bete in roate conductei Nabucco, in care era parte si Romania, favorizata fiind ruta energetica Trans-Adriatica.
Presedintele Consiliului European este ales de catre Consiliul European cu majoritate calificata, pentru un mandat de doi ani si jumatate, reinnoibil o singura data.
- Inaltul reprezentant pentru afaceri externe si securitate al UE
documente
Invitatia pentru participarea la summit
(29 Aug 2014) PDF, 50KB
In aceasta functie, Catherine Ashton, din Marea Britanie, nu s-a remarcat printr-o activitate incisiva, lasand deciziile-cheie in mainile statelor membre.
Daca popular-europeanul Donald Tusk ia presedintia UE, functia de "ministru de externe" al Uniunii va trebui sa revina socialistilor. Aici, italiancei Federica Mogherini (41 de ani) i s-a facut cea mai mare reclama. Sustinuta de un lider cu greutate in familia socialistilor europeni, tanarul premier italian Matteo Renzi, ministrul de externe de la Roma se bucura si de sustinerea lui Victor Ponta, prietenul lui Renzi.
In schimb, presedintele roman Traian Basescu ar fi dorit-o mai degraba pe bulgaroaica Kristalina Gheorghieva (61 de ani), actual comisar european pentru ajutor umanitar. Ea este membra a partidului GERB al fostului premier bulgar Boiko Borisov, care a castigat alegerile europarlamentare la el in tara, insa guvernarea este inca in mainile socialistilor la Sofia. Gheorghieva ar fi raspuns si dorintei Romaniei de a sustine reprezentantii statelor est-europene - principiu cu care este de acord si Victor Ponta - , insa daca Tusk va fi presedinte al Consiliului European, ea nu va avea nicio sansa.
Sanse mari are, insa, premierul danez Helle Thorning Schmidt, care este in carti si pentru functia de presedinte al Consiliului European.
Alte nume vehiculate pentru functia de "ministru de Externe al UE" sunt: fostul premier suedez Carl Bildt - actual ministru de Externe al Suediei (popular-european) sau ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorsky (popular-european).
In orice caz, o impartire a functiilor de presedinte al Consiliului European si de Inalt reprezentant pentru Afaceri Externe si Securitate urmeaza sa se faca intr-un tandem care sa respecte un echilibru pe trei straturi: politic - intre popular-europeni socialisti, national - intre interesele statelor-membre, respectiv intre est-europeni si vest-europeni, si al paritatii de gen.
Astfel, cu Tusk presedinte al Consiliului European, Mogherini sau Thorning-Schmidt au mai multe sanse ca Inalt reprezentant. Cu Sikorsky inalt reprezentamt, Helle Thorning-Schmidt ar fi favorita la sefia Consiliului European.
Inaltul reprezentant este numit de Consiliul European, cu majoritate calificata, cu acordul presedintelui Comisiei Europene (Jean-Claude Juncker - presedintele ales). Inaltul reprezentat, presedintele Comisiei si ceilalti membri ai Comisiei Europene sunt supusi, impreuna, votului de incredere al Parlamentului European. In baza increderii primite, intreaga Comisie Europeana este, in cele din urma, numita de Consiliul European, cu majoritate calificata, pentru urmatorii 5 ani.
- Presedintele Eurogrupului
Acesta este un alt post de top care va face obiectul discutiilor din Consiliul European. In aceasta perioada delicata din punct de vedere economic, prin care trece zona euro, este campul de bataie intre socialisti si populari-europeni pentru cele doua functii-cheie din punct de vedere al disciplinei economice si al jocului deficitelor acceptate: presedintele Eurogrupului si comisarul european pentru afaceri economice si monetare.
In prezent, seful Eurogrupului este ministrul de finante olandez, Jeroen Dijsselbloem, membru al Partidului Laburist, socialist. Postul este ocupat in prezent de finlandezul Jyrki Katainen, popular-european, incepand cu luna iulie pana la numirea viitoarei Comisii, in aceasta toamna. Acesta este postul pe care s-a consacrat Olli Rehn (liberal), care a trebuit sa renunte la functie dupa ce a fost ales in Parlamentul European, la alegerile din mai.
Sanse mari pentru postul de presedinte al Eurogrupului are ministrul de finante al Spaniei, Luis de Guindos (popular-european), sustinut de cancelarul german Angela Merkel, conform Wall Street Journal.
In schimb, postul de comisar european pentru economie si afaceri monetare este vanat de francezul Pierre Moscovici (socialist), fiul marelui sociolog Serge Moscovici, un evreu originar din Braila, care a imbratisat initial comunismul, dar care s-a vazut nevoit sa fuga din Romania dupa instalarea regimului comunist.
- Conflictul din Ucraina
"In lumina ultimelor evolutii, liderii vor discuta si despre evolutiile internationale, in special despre situatiile din Ucraina, Irak si Gaza", se arata in agenda Consiliului European.
Presedintele ucrainean, Petro Porosenko, a acuzat, vineri, o "invazie" a Ucrainei de catre militarii Federatiei Ruse. La randul sau, NATO a confirmat ca circa 1.000 de militari ai Armatei ruse au patruns in Ucraina, in sprijinul trupelor rebele pro-ruse care au pus stapanire pe zone din estul tarii. Imediat, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorsky, a declarat ca ceea ce se intampla in Ucraina este un razboi. Presedintele Traian Basescu a subliniat, insa, ca nu este vorba de o invazie ruseasca in Ucraina, liderul roman inscriindu-se in pozitia oficiala a NATO.
In schimb, Basescu a trasat doua obiective principale ale Romaniei la Consiliul European:
- Inarmarea Ucrainei. "Pozitia mea in Consiliul European de maine va fi indreptata catre sprijinul Ucrainei cu armament, cu care sa poata face fata agresiunii Federatiei Ruse impotriva Ucrainei, agresiune materializata in asa-numitul razboi hibrid, pentru ca in ziua de azi Federatia Rusa nu mai invadeaza, ci pur si simplu, inventeaza oamenii verzi, inventeaza armament care nu se stie de unde vine pentru separatisti, inventeaza orice se poate inventa pentru a destabiliza o tara vecina cu noi, o tara europeana, o tara din estul Europei".
- Sanctiuni mai dure pentru Rusia. "Voi sustine trecerea la o noua etapa de sanctiuni, sanctiuni financiare, sanctiuni care sa vizeze sectorul energetic si sanctiuni care sa vizeze sectorul militar. Nu mai putem continua sa ducem la bun sfarsit contractele pentru echipamente militare pe care le au diverse state cu Federatia Rusa, atat timp cat aceste armamente se indreapta impotriva democratiei, impotriva unui stat suveran, impotriva unui stat independent. Azi e Ucraina, maine poate fi oricine altcineva".
Practic, criza din Ucraina, pe fondul crizei economice prelungite din UE, reprezinta testul major al coeziunii si viabilitatii Uniunii Europene.
Germania, Franta si Ungaria sunt unele dintre statele UE cu relatii economice stranse cu Rusia. Pozitia lui Basescu privind cresterea nivelului sanctiunilor europene pentru Moscova se loveste de interesele Frantei, care a afirmat, prin presedintele Hollande, ca isi duce la bun sfarsit contractul cu Rusia pentru livrarea navelor Mistral si instruirea personalului militar.
Germania, cu o scadere economica de 0,2% in trimestrul II, este dependenta de gazul rusesc cu care isi alimenteaza industria. La randul sau, Ungaria lui Viktor Orban are un acord de imprumut cu Rusia, de 10 miliarde de euro, pentru constructia unui reactor nuclear la Pecs.
- Orientul Mijlociu
In ceea ce priveste conflictul israeliano-palestinian, UE sustine solutia existentei celor doua state - Israel si Palestina -, cu recunosterea si asigurarea granitelor, precum si cu crearea unui stat palestinian independent, democratic si viabil. In context, UE saluta incetarea focului in Fasia Gaza, insa cere Ierusalimului sa ridice embargoul strans aplicat Gazei si face apel la cresterea nivelului de trai din Fasie. Pe de alta parte, UE cere gruparii Hamas sa inceteze amenintarile la adresa Israelului.
In Irak, UE condamna atacurile organizatiei teroriste "Statul Islamic" si saluta initiativa unora dintre tarile membre UE de a ajuta cu material militar gruparile kurde din nord sa lupte impotriva teroristilor jihadisti.
11
2
