Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare se vor numi politisti de penitenciare, conform unui proiect de act normativ ce reglementeaza, intre altele, statutul si drepturile acestora - inclusiv cele privind decontarea unor cheltuieli - si ocuparea functiilor de conducere vacante, transmite Mediafax.

Proiectul, denumit Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP), a fost lansat in dezbatere publica de Ministerul Justitiei.

In expunerea de motive a proiectului sunt detaliate toate schimbarile preconizate, pornind de la premisa ca "buna functionare a sistemului administratiei penitenciare reprezinta o prioritate a Romaniei, in scopul asigurarii drepturilor persoanelor private de libertate".

Conform Legii nr. 293/2004, statutul special al functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare este conferit de natura atributiilor de serviciu care implica indatoriri si riscuri deosebite, in exercitarea atributiilor sale de serviciu functionarul din penitenciare fiind investit cu exercitiul autoritatii publice, acesta putand folosi, in conditiile legii, tehnica, mijloacele si armamentul din dotare.

Plecand de la dispozitiile Legii nr. 293/2004 si cele ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, proiectul prevede schimbarea denumirii de 'functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare' cu cea de 'politist de penitenciare'. Astfel, se arata in expunerea de motive, sintagma 'functionar public cu statut special' nu este o denumire, ci reglementeaza statutul personalului (de altfel, si politistii din cadrul Ministerului de Interne sunt functionari publici cu statut special, dar au si denumirea de 'politisti'). De asemenea, conform dispozitiilor Legii nr. 254/2013, activitatile pentru realizarea sigurantei detinerii constau in luarea masurilor de paza, escortare, insotire si supraveghere, in scopul mentinerii ordinii si disciplinei in randul detinutilor.

"Denumirea actuala este criticabila, fiind nevoie de o denumire care sa ofere functionarilor de penitenciare identitate ca ocupatie si categorie profesionala, similar celorlalte institutii din structura de aparare, ordine publica si siguranta nationala", argumenteaza initiatorii proiectului.

Vechime de minimum trei ani pentru cei care vor functii de conducere

Pe de alta parte, potrivit aceluiasi proiect, functiile de conducere vacante din sistemul administratiei penitenciare se ocupa prin avansarea ofiterilor de penitenciare, prin concurs. Agentii de penitenciare pot ocupa prin concurs functii de conducere vacante pana la nivelul de sef birou sau echivalent.

"Pot participa la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de conducere persoanele care au o vechime de cel putin 3 ani ca politist de penitenciare in sistemul administratiei penitenciare. Functiile de conducere din sistemul administratiei penitenciare, ramase vacante ca urmare a neocuparii in conditiile descrise anterior, se pot ocupa prin concurs din sursa externa sau prin transferul cadrelor militare si al functionarilor publici cu statut special din cadrul altor institutii de aparare ordine publica si siguranta nationala ale statului sau al Ministerului Justitiei si unitatilor subordonate acestuia", prevede proiectul.

In expunerea de motive se mai precizeaza ca, in prezent, persoanele care ocupa functii de conducere in cadrul sistemului administratiei penitenciare sunt numite pe o perioada nedeterminata. Proiectul urmareste ca, prin instituirea mandatelor pe perioada limitata (4 ani) pentru o serie de functii de conducere din sistemul administratiei penitenciare, sa asigure un act de management mai eficient, prin o mai mare responsabilizare a persoanelor care detin aceste functii, sa incurajeze pregatirea profesionala a persoanelor care aspira la o astfel de functie si sa deschida accesul si altor persoane din cadrul sistemului la ocuparea acestor functii, stimuland astfel competitia si asigurand o baza de selectie obiectiva.

Astfel, proiectul propune: introducerea unor dispozitii referitoare la instituirea mandatelor de 4 ani pentru functiile de director general, directori generali adjuncti ai Administratiei Nationale a Penitenciarelor si director de unitate, cu posibilitatea reinvestirii in functie; instituirea unor dispozitii tranzitorii privind mandatele celor in functie, pentru a se asigura mentinerea drepturilor castigate fata de legea in vigoare la data numirii lor.

Proiectul vizeaza si decontarea unor cheltuieli de transport ale politistului de penitenciare. Conform art. 36 lit. k) din lege, politistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, in cazul deplasarii in interes de serviciu, in cazul mutarii in alte localitati, in cazul deplasarii de la domiciliu la locul de munca cand domiciliaza in alta localitate decat cea in care isi desfasoara activitatea pana la 70 de kilometri si, o data pe an, pentru efectuarea concediului de odihna, precum si in alte situatii, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului.

"Prevederile actuale ale Legii nr. 293/2004 nu conditioneaza in mod expres decontarea cheltuielilor cu transportul la si de la locul de munca, de inexistenta unui drept de natura locativa al politistului de penitenciare in localitatea in care acesta isi desfasoara activitatea. In acest sens, proiectul aduce precizari de natura a clarifica modul de interpretare si aplicare a normei juridice care reglementeaza dreptul de a beneficia de decontarea, in anumite limite, a cheltuielilor de transport efectuate in vederea deplasarii la locul de munca, pentru prestarea muncii", se explica in expunerea de motive.

Conform proiectului, decontarea cheltuielilor de transport in acest caz se realizeaza conditionat de inexistenta unui drept de natura locativa al politistului de penitenciare in localitatea in care acesta isi desfasoara activitatea, inclusiv al sotului/sotiei acestuia ori al copiilor aflati in intretinere. Proiectul mai prevede ca politistul de penitenciare nu beneficiaza de decontarea cheltuielilor de transport in cazul deplasarii de la domiciliu la locul de munca, cand domiciliaza in alta localitate decat cea in care isi desfasoara activitatea, daca acesta, sotul/sotia acestuia sau copiii aflati in intretinere au instrainat o locuinta proprietate personala, in localitatea in care isi desfasoara activitatea, dupa data incadrarii in sistemul administratiei penitenciare.

De asemenea, conform proiectului, in situatia in care politistul de penitenciare, sotul/sotia acestuia ori copiii aflati in intretinere au o locuinta proprietate personala intr-o localitate mai apropiata de localitatea in care se afla locul de munca decat cea in care domiciliaza, decontarea cheltuielilor de transport cu deplasarea la si de la locul de munca se realizeaza in raport cu localitatea in care se afla locuinta proprietate personala.

Proiectul cuprinde si o serie de prevederi destinate a inlatura lacune de reglementare sau interpretari contradictorii ale legii actuale. Astfel, se stabileste ca in ceea ce priveste incadrarea in sistemul administratiei penitenciare nu exista ordine de prioritate intre concursul din sursa externa si transferul cadrelor militare si functionarilor publici cu statut special din cadrul altor institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului, al Ministerului Justitiei si unitatilor subordonate acestuia, pentru a se inlatura interpretarile contradictorii existente. De asemenea, proiectul clarifica conditiile in care opereaza mutarea in alte unitati penitenciare ori schimbarea din functie a politistilor de penitenciare, stabilind ca in aceste situatii, prin functie prevazuta cu coeficient de ierarhizare identic se intelege functia in care se face numirea al carei coeficient de ierarhizare luat in calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al functiei anterioare. Altfel spus, schimbarea din functie sau mutarea se pot realiza si pe o functie vacanta al carei coeficient de ierarhizare maxim este superior coeficientului maxim corespunzator functiei detinute de politistul de penitenciare; astfel, in cazul in care coeficientul functiei avute la data mutarii sau schimbarii corespunde cu coeficientul functiei pe care este mutata persoana, mutarea sau schimbarea din functie poate avea loc, persoana fiind numita pe acelasi coeficient, urmand ca avansarea sa se realizeze cu indeplinirea conditiilor legale in acest sens (vechime, examen etc.).

Acelasi proiect de act normativ vizeaza "reglementarea clara a problematicii transferului, detasarii, delegarii politistilor de penitenciare din Ministerul Justitiei si unitatile subordonate acestuia in sistemul administratiei penitenciare si invers, tinand seama de regimul juridic unitar ce trebuie aplicat acestei categorii profesionale", precum si "introducerea unor prevederi referitoare la conditiile in care pot fi ocupate, prin transferul cadrelor militare si al functionarilor publici cu statut special din cadrul altor institutii de aparare ordine publica si siguranta nationala ale statului sau al Ministerului Justitiei si unitatilor subordonate, functiile vacante din cadrul sistemului administratiei penitenciare".

Pe de alta parte, "pentru un spor de claritate a reglementarii", proiectul stabileste termene clare privind aplicarea sanctiunii disciplinare in materie, prevazand ca sanctiunea disciplinara se aplica in maximum 30 de zile calendaristice de la data intocmirii referatului comisiei de disciplina prin care se constata vinovatia politistului de penitenciare, dar nu mai tarziu de un an de la data comiterii faptei.

Compensarea chiriei, doar pentru locuinte din localitate sau de la cel mult 20 de kilometri

Proiectul urmareste si acoperirea situatiilor cand, ca urmare a modificarii legislatiei privind acordarea pensiilor, politistii de penitenciare care ating varsta de mentinere in activitate nu indeplinesc conditiile pentru acordarea unei pensii, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv nu au indeplinit stagiul minim de cotizare in specialitate, la aceasta varsta posibilitatile de reprofilare si reintegrare pe piata muncii fiind limitate. Conform proiectului, limita de varsta pana la care politistii de penitenciare pot fi mentinuti in serviciu este varsta standard de pensionare pentru limita de varsta prevazuta de legislatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pensii pentru institutiile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. Prin exceptie de la prevederile anterioare, in raport cu nevoile de incadrare, politistii de penitenciare pot fi mentinuti in serviciu dupa implinirea varstei standard de pensionare, pana la varsta de 62 de ani, daca starea sanatatii le permite, cu aprobarea anuala a persoanelor abilitate conform competentelor de gestiune a resurselor umane. "In acest fel, se asigura si alinierea la legislatia similara institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala in ce priveste varsta de mentinere in activitate", se arata in expunerea de motive.

Acelasi proiect propune modificarea dispozitiilor legale referitoare la beneficiul acordarii consultantei juridice, asigurata de unitate, la cerere, in cazul cercetarii penale, urmaririi penale sau judecarii sale pentru fapte comise in timpul ori in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, stabilind ca in situatia in care se constata vinovatia politistului de penitenciare, acesta este obligat sa restituie toate cheltuielile efectuate de unitate cu asigurarea consultantei juridice.

De asemenea, se instituie Ghidul carierei politistilor de penitenciare, care urmeaza sa fie aprobat prin ordin al ministrului Justitiei si care va detalia conditiile privind avansarea in cariera a acestora.

Pe de alta parte, proiectul reglementeaza, ca mijloc de ajutorare a copiilor aflati in intretinerea politistului de penitenciar decedat sau incadrat intr-un grad de invaliditate ca urmare a ranirii acestuia, in timpul ori in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, posibilitatea inmatricularii acestora la cerere, fara examen ori concurs, in institutiile de invatamant ale sistemului administratiei penitenciare, daca indeplinesc conditiile legale. Cu o ratiunea similara, se reglementeaza posibilitatea angajarii, fara examen ori concurs, ca personal contractual in unitati ale sistemului administratiei penitenciare, a copiilor aflati in intretinerea politistului de penitenciar decedat sau incadrat intr-un grad de invaliditate ca urmare a ranirii acestuia in timpul ori in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, precum si a sotului sau sotiei politistului de penitenciare, daca indeplinesc conditiile legale.

In materia compensarii lunare a chiriei, noul act normativ stabileste ca inchirierea poate privi o locuinta situata in localitatea in care se afla locul de munca sau intr-o localitate invecinata aflata la o distanta de cel mult 20 de kilometri fata de unitate (prevederile actuale ale legii nu cuprindea vreo limitare de aceasta natura). Se prevede, de asemenea, ca daca politistii de penitenciare, inclusiv sotul/sotia acestora sau copiii aflati in intretinere au instrainat o locuinta, in localitatea in care isi desfasoara activitatea, dupa data incadrarii in sistemul administratiei penitenciare, acestia nu beneficiaza de posibilitatea compensarii chiriei.

In plus, proiectul introduce posibilitatea ca, la cerere, politistul de penitenciare incadrat intr-un grad de invaliditate, ca urmare a ranirii acestuia in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, sa fie mentinut in activitate in functii de politist de penitenciare ori reincadrat prin ordin al ministrului Justitiei, pe baza propunerii sefului unitatii din care acesta face parte, respectiv a facut parte si a avizului comisiei de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca.

In materia raspunderii patrimoniale a politistilor de penitenciare, proiectul introduce "regula consacrata si de Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila", stabilind ca dispozitia de imputare ramasa definitiva ca urmare a neintroducerii ori respingerii actiunii la instanta de contencios administrativ constituie titlu executoriu.

Actul normativ introduce si calitatea de prim adjunct al directorului general al ANP, stabilind ca unul dintre directori generali adjuncti detine aceasta calitate, fiind desemnat prin decizie a directorului general al ANP. In aceasta calitate, el il inlocuieste de drept pe directorul general al ANP, in exercitarea atributiilor ce ii revin acestuia, in perioada absentei sale.

De asemenea, conform expunerii de motive, sunt clarificate dispozitiile referitoare la imputernicirea pe functii de conducere, in sensul ca se stabileste ca imputernicirea pe functie se poate face, numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioada de maximum un an. In perioada de maximum un an, unitatea din cadrul sistemului penitenciar este obligata sa organizeze procedura de ocupare a postului de conducere vacant. In cazul in care postul de conducere vacant nu se ocupa, se poate dispune prelungirea imputernicirii.