Preşedintele Traian Băsescu a prezentat succint marți cele opt obiective ale Romaniei la summit-ul NATO din luna septembrie, din Marea Britanie. Primul obiectiv este "adoptarea de măsuri concrete pe termen lung şi echilibrarea geografică a resurselor militare ale Alianţei pe teritoriul Uniunii Europene", a spus presedintele Basescu intr-o declaratie de presa sustinuta înaintea plecării la Reuniunea şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est de la Varșovia.
Traian Basescu a spus ca la reuniunea de marti de la Varsovia se va incerca "o corelare a poziţiilor ţărilor estice" in vederea summitului NATO din septembrie.
Printre prioritatile enumerate de presedintele Basescu pentru summitul NATO se mai numara redefinirea relaţiei dintre NATO si Rusia, adâncirea cooperării dintre NATO si partenerii estici (Republica Moldova, Ucraina, Georgia) si asumarea de către toate statele membre a alocării a 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.
Presedintele Basescu nu a detaliat modul in care trebuie facuta "echilibrarea geografică a resurselor militare ale Alianţei pe teritoriul UE", dar declaratii anterioare ale sale indica faptul ca Romania isi doreste baze permanente al Aliantei pe teritoriul national.
Summit-ul NATO din 4-5 septembrie este considerat unul crucial pentru viitorul Aliantei Nord-Atlantice, pentru ca vine pe fondul actiunilor destabilizatoare ale Federatiei Ruse in vecinatatea NATO. Multi politicieni, lideri de opinie si strategi militari au cerut o pozitie mai dura a NATO fata de Federatia Rusa si un sprijin mai consistent atit pentru statele din imediata vecinatate a Rusiei (Polonia, statele Baltice, Romania), cat si pentru statele afectate direct de presiunile Rusiei (Moldova, Ucraina, Georgia).
Iata declaratia completa a presedintelui Traian Basescu despre prioritatile Romaniei:
România are opt priorităţi legate de summitul NATO.
1. Prima şi cea mai importantă este legată de adoptarea de măsuri concrete pe termen lung şi echilibrarea geografică a resurselor militare ale Alianţei pe teritoriul Uniunii Europene. În speţă, n-am dori o diminuare a resurselor pentru flancul estic în detrimentul resurselor alocate zonei nordice: Țările Baltice şi Polonia. Deci, şi România şi Bulgaria trebuie tratate cu atenţie, având în vedere în primul rând realităţile. Spre exemplu, România are o frontieră de 649 de kilometri cu Ucraina, frontieră terestră, fluvială şi maritimă, iar o dată cu anexarea ilegală a Crimeii, practic, avem o vecinătate imediată pe frontiera zonei economice exclusive a României cu Federaţia Rusă.
2. O altă prioritate este legată de reflectarea în documentele summitului a importanţei strategice a Mării Negre.
3. În sfârşit, încurajarea parcursului către NATO a Georgiei şi a Muntenegrului este un alt obiectiv pe care-l avem pentru următorul summit şi am dori să fie susţinut de toate ţările est-europene.
4. Un alt obiectiv este asumarea de către toate statele membre NATO a alocării a 2% din produsul intern brut pentru cheltuieli de apărare.
5. Nu în ultimul rând, ne interesează, ca urmare a evenimentelor din regiune, ne interesează redefinirea relaţiei NATO - Federaţia Rusă. După Nagorno-Karabakh, în Azerbaidjan, după Osetia şi Abhazia în Georgia, după Transnistria în Republica Moldova, a urmat acum de dată recentă anexarea ilegală a Crimeii şi situaţia din Ucraina de est, unde Federaţia Rusă are responsabilităţi majore. În această situaţie nu putem să menţinem tipul de relaţie NATO - Federaţia Rusă ca şi până acum. Se dovedeşte că Federaţia Rusă are politici care periclitează securitatea statelor din regiune.
5. De asemenea, am dori ca astăzi toţi participanţii să fie de acord că unul din obiective este adâncirea cooperării cu partenerii estici, fie că vorbim de Republica Moldova, de Ucraina, de Georgia - adâncirea cooperării între NATO şi aceste state.
6. De asemenea, ne-am dori ca Summitul NATO să constate şi să realizeze progrese în procesul de diminuare a noilor ameninţări de securitate şi aici noi includem respectarea programului de dezvoltare şi operaţionalizare a capacităţilor antirachetă. Vă pot spune că în România evoluţiile sunt conform programului şi în 2015 sistemul antirachetă de pe teritoriul României, deci faza a II-a a sistemului, va fi funcţional.
7. De asemenea, România consideră că NATO trebuie să îşi asume un rol mult mai important în garantarea securităţii energetice a Europei şi în prevenirea şi lupta împotriva atacurilor cibernetice.
8. Şi, în sfârşit, al optulea element din luările noastre de poziţie şi din solicitările noastre pentru Summitul NATO se referă la încheierea misiunii din Afganistan, misiune care se va încheia pe 31 decembrie 2014, când şi România îşi va retrage ultimele sute de militari din Afganistan, şi continuarea programului Resolute Support, care începe de la 1 ianuarie 2015 şi se referă la asigurarea instructorilor pentru continuarea proceselor de pregătire a armatei afgane în condiţiile, repet, în condiţiile în care până la sfârşitul anului se reuşeşte semnarea unui acord în acest sens între autorităţile afgane şi NATO.
7
1
