Cum a "legalizat" Guvernul conflictul de interese prin modificarea Legii Educatiei

de CP     HotNews.ro
Luni, 7 iulie 2014, 14:03 Actualitate | Esenţial


​Ordonanta de urgenta care aduce 97 de modificari la Legea Educatiei Nationale, adoptata recent de Guvernul Ponta, este de natură să afecteze grav și iremediabil exercitarea în condiții de transparență și legalitate a funcțiilor publice pentru care sunt stabilite obligații privind regimul juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese, spun juristii consultati de HotNews.ro. Potrivit acestora, au fost facute modificari care afecteaza cadrul legal privind conflictele de interese si incompatibilitatile.

Principalele modificari:

  • Participarea în calitate de membri în consiliile de administrație a unităților de învățământ de stat a primarilor și președinților Consiliilor județene, în condițiile în care art. 87 din legea nr. 161/2003 interzice acest lucru;
  • Instituțiile de învățământ, definite în vechea reglementare, conform Constituției României, instituții publice, au fost definite prin ordonanța de urgență ca fiind persoane juridice de drept public, afectând pe fond regimul juridic al incompatibilităților, generând confuzii și dificultăți în aplicarea sancțiunilor specifice incompatibilităților pentru toate categoriile de funcții publice prin Legea nr. 161/2003;
  • Creearea în mod artificial a unei noi categorii de funcții didactice cu scopul ca persoanele care ocupă funcții de conducere în universitățile de stat să poată ocupa și alte funcții publice. În aceasta modalitate, practic, aproape toate categoriile de persoane prevăzute de art. 1 din Legea nr. 176/2010 nu -ar mai afla în stare de incompatibilitate dacă ar cumula și o funcție de conducere din domeniul didactic (rector, decan etc.).
  • Legiferarea coflictului de interese. Prin ordonanța de urgență s-a modificat conținutului normei didactice universitare de la art. 287 prin introducerea în categoria activităților didactice a activităților de realizare și implementare a proiectelor finanțate din surse interne sau externe universității, realizarea conducerii activităților/structurilor universității, facultății sau departamentelor, îndeplinirea atribuțiilor specifice funcțiilor didactice de conducere în cadrul universității.

Prin modificarea adusa art 96 din legea educației nr. 1/2011, va fi permisa participarea în calitate de membri în consiliile de administrație a unităților de învățământ de stat a primarilor și președinților Consiliilor județene. Insa aceasta modificare contravine art. 87 din legea nr. 161/2003. Aceasta prevede ca functiile de primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu orice functie de conducere sau de executie la institutiile publice. În conformitate cu dispozițiile art.10 din Legea  nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale, in România, învăţământul este serviciu de interes public.

Practic, această modificare încalcă flagrant dispozițiile care stabilesc regimul juridic privind incompatibilitățile pentru alesii locali. Un alt efect este acela al generării situațiilor de conflict de interese, care decurge din atribuțiile primarilor și președinților de consilii județene  din Legea nr. 215/2001, respectiv calitatea acestora de ordonatori de credite pentru unitățile de învățământ.  

În ceea ce privește modificările aduse art. 114 respectiv, faptul că instituțiile de învățământ, definite în vechea reglementare, conform Constituției României instituții publice, au fost definite prin ordonanța de urgență ca fiind persoane juridice de drept public, afectând pe fond regimul juridic al incompatibilităților, stabilit pentru toate categoriile de funcții publice prin Legea nr. 161/2003, coroborat cu modificările de la art. 207, respectiv noua reglementare că funcțiile de conducere de rector, decan, sef de departament nu presupun prerogative de putere publică. 

Dupa domeniul dreptului de care apartin se disting persoane juridice de drept public precum:

  • "Noțiunea de organ al administrației publice este folosită într-un sens restrictiv,  dar și într-un sens mai larg”. „noțiunea de organ al administrației publice în sens restrictiv este sinonimă cu noțiunea de de autoritate a administrației publice, după cum noțiunea generică de organ este sinonimă este sinonimă cu noțiunea generică de autoritate, care reprezintă dreptul, împuternicirea de a comanda, de a da dispoziții sau de a impune cuiva ascultare".
  • "noțiunea de instituție publică nu este sinonimă cu aceea de organ al administrației publice pentru că instituțiile publice există, într-adevăr, în principal în sistemul administrației publice, dar și în celelalte sisteme ale puterii de stat , adică în sistemul puterii legiuitoare și în sistemul puterii judecătorești"
  • „Instituția publică reprezintă o colectivitate umană constituită pe baza și pentru executarea legii, înzestrată cu mijloace materiale și financiare, cu personalitate juridică și competență, necesare pentru a acționa în vederea organizării executării efective a legii, integrată în unul dintre sistemele prin care se realizează serviciul public legislativ, serviciul public judiciar sau serviciile publice administrative, cu scopul ca prin aplicarea legii să se obțină satisfacerea cerințelor sociale de interes public.”3
  • "Noțiunea instituției publice este mai largă decât noțiunea de organ al administrației publice, pe care o include. Astfel, toate organele administrației publice sunt, în același timp, și instituții publice, dar nu toate instituțiile publice sunt și organe ale administrației publice, pentru că, așa cum am mai amintit, instituții publice funcționează și în subsistemele celorlalte două puteri ale statului: puterea legislativă și puterea judecătorească"

Rezultă astfel că sfera instituțiilor publice este mai largă decât sfera autorităților publice. Art. 191 din Noul Cod Civil arată că, pe de o parte, persoanele juridice de drept public se înființează prin lege și, pe de altă parte, numai cu caracter de excepție, persoanele juridice de drept public se pot înființa prin acte ale ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege. Astfel, se poate spune că sfera persoanelor juridice de drept public cuprinde și sfera instituțiilor publice care, la rândul său, cuprinde categoria autorităților publice. Atât persoana juridică de drept public cât și instituția publică pot fi caracterizate prin faptul că sunt purtătoare ale puterii publice și acționează în regim de putere publică.

Astfel, instituția publică este considerată o persoană juridică de drept public, dar nu orice persoană juridică de drept public este o instituție publică. De exemplu în art 1 din Legea 14/2003- privind partidele politice se prevede faptul că:  Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public.
 
In aceste conditii, este de neînțeles intenția inițiatorului acestei propuneri legislative de a emite o normă lipsită de claritate juridică și care poate fi natură să dea naștere la foarte multe interpretări în special în ceea ce privește stabilirea unor stări de incompatibilitate.

După intrarea în vigoare a acestei modificări, vor fi generate foarte multe dificultăți de aplicare a Legii nr. 161/2003 care reglementează incompatibilități pentru toate categoriile de funcții publice. Spre exemplu, conform art. 94 din Legea nr. 161/2003,  calitatea de funcționar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei  alte activităţi, remunerate sau neremunerate în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice.

În situația în care această ordonanță de urgență stabilește că universitatea nu mai este o instituție ci este o persoană juridică de drept public iar funcțiile de rector, decan, sef de departament nu presupun prerogative publice, ci chiar sunt funcții didactice, atunci orice funcționar public, chiar din Ministerul Educației va putea să se prevaleze de această nouă reglementare și va putea exercita în cumul cu funcția publică si calitatea de rector (care conform noii reglementări nu mai este una cu prereogative de putere publică). Astfel, va fi  anevoios pentru instituțiile de aplicare a legii să aplice sancțiuni pentru încălcarea regimului juridic privind incompatibilitățile.

În ceea ce privește creearea în mod artificial a unei noi categorii de funcții didactice cu scopul ca persoanele care ocupă funcții de conducere în universitățile de stat să poată ocupa și alte funcții publice, in aceasta modalitate, practic, aproape toate categoriile de persoane prevăzute de art. 1 din Legea nr. 176/2010 nu s-ar mai afla în stare de incompatibilitate dacă ar cumula și o funcție de conducere din domeniul didactic (rector, decan etc.).

In vechea reglementare, la Secțiunea 1 Norma universitară, sunt menționate funcțiile didactice din învățământul superior precum și funcţiile de cercetare. În instituţiile de învăţământ superior funcţiile didactice sunt: asistent universitar; lector universitar/şef de lucrări; conferenţiar universitar; profesor universitar. În instituţiile de învăţământ superior funcţiile de cercetare sunt: asistent cercetare; cercetător ştiinţific; cercetător ştiinţific gradul III; cercetător ştiinţific gradul II; cercetător ştiinţific gradul I.

Insa, prin modificarea propusă se crează în mod artificial o nouă categorie de funcții didactice:
  • Funcții de conducere: a)rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul universităţii; b) decanul, prodecanii, la nivelul facultăţii; c) directorul de departament, la nivelul departamentului.
  • Funcții didactice auxiliare: a)funcții didactice auxiliare de conducere b)funcții didactice auxiliare de execuție.

Aceste funcții de conducere menționate nu sunt funcții didactice în accepțiunea raportată la fondul atribuțiilor efective, ci sunt funcții prin care se asigură managementul universității, facultății, respectiv departamentului, având conferite atribuții specifice de conducere (art. 207-214 din Legea nr. 1/2011), persoana care deține una dintre aceste funcții fiind aleasă sau numită din rândul cadrelor didactice.

Introducerea funcțiilor de conducere în categoria funcțiilor didactice și asimilarea atribuțiilor de conducere a structurilor universității, facultății sau departamentului cu activitățile didactice este de natură să afecteze însăși substanța Legii nr. 1/2011.
În niciun caz o funcție de conducere din cadrul învățământului superior nu se poate confunda cu o funcție didactică având în vedere:
conținutul diferit al acestora precum și modalitatea distinctă de ocupare a acestora.
Activitatea didactică implică activităţi de predare, activităţi de seminar, lucrări practice şi de laborator, îndrumare de proiecte de an, activităţi de evaluare etc, și nu poate fi confundată cu activitatea de conducere/management a universității, facultății sau departamentului.

Funcțiile de conducere din învățământului superior pot fi ocupate fie prin concurs (decan,rector) fie prin alegeri în cadrul instituției de învățământ superior (rector, directorul de departament) sau prin numire (prorector, prodecan), pe când funcțiile didactice din învățământului superior pot fi ocupate numai prin concurs.

In urma acestei modificări a Legii nr. 1/2011, deputații și senatorii nu s-ar mai afla în stare de incompatibilitate dacă ar cumula și o funcție de conducere din domeniul didactic (rector, decan etc.)

Situația este identică în cazul managerilor de spital, membrii Guvernului, primari, funcționari publici, judecători, procurori etc.
Practic, aproape toate categoriile de persoane prevăzute de art. 1 din Legea nr. 176/2010 nu s-ar mai afla în stare de incompatibilitate dacă ar cumula și o funcție de conducere din domeniul didactic (rector, decan etc.).

În ceea ce privește legiferarea coflictului de interese, prin ordonanța de urgență s-a modificat conținutului normei didactice universitare de la art. 287 prin introducerea în categoria activităților didactice a activităților de realizare și implementare a proiectelor finanțate din surse interne sau externe universității, realizarea conducerii activităților/structurilor universității, facultății sau departamentelor, îndeplinirea atribuțiilor specifice funcțiilor didactice de conducere în cadrul universității.
Funcțiile didactice presupun în mod obligatoriu activități didactice de predare și/sau cercetare pe când funcția de conducere presupune o activitate de management, o activitate administrativă care în niciun caz nu se încadrează în categoria activităților didactice.

Prin introducerea în categoria activităților didactice a celor de realizare și implementare a proiectelor finanțate din surse interne sau externe universității se crează premisa unor conflicte de interese în situația în care rectorul unei universități deține și calitatea de manager de proiect fiind astfel pus în situația de a emite acte administrative sau să încheie acte juridice ori să participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei de autoritate și care produce un folos material pentru sine.

Citeste si:


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















7853 vizualizari

  • +11 (11 voturi)    
    La guvern ultracorupt, asa tara (Luni, 7 iulie 2014, 14:29)

    Matrafirefox [utilizator]

    Va asteptati la altceva de la P$D (fost PCR) ?

    Asta e tara lui Ponta si Dragnea, doi oameni fara calitati, pusi pe capatuiala, tara in care intelectualii sunt huliti si impinsi catre alte tari, tara lui Voiculescu, vanzator a propriei familii.

    E tara lui Cazanciuc, mincinosul pus sef la Justitie, tara lui Nastase "sapte-case" si a judecatorilor corupti.

    Bun venit in tara unde nimic nu se face daca nu dai spaga, unde prostia este incurajata, unde nu ai libertate daca nu cunosti pe cine trebuie, si daca intr-adevar ai "relatii", atunci ai libertatea sa faci orice, sa incalci orice lege, sa-ti pui nevasta sef peste magistrati, sa faci trafic de influenta direct din biroul premierului Ponta.

    Asta e Romania sub tirania P$D.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by