Acestea nu sunt nişte alegeri normale. Toţi ucrainenii spun asta despre scrutinul organizat în această duminică pentru a stabili succesorul fostului preşedinte Viktor Yanukovici, alungat în urma protestelor violente din urmă cu trei luni.

Atmosfera din centrul Kievului, capitala Ucrainei, este cel puţin stranie. Un amestec de iarmaroc zglobiu cu memorial sobru, în care bărbaţi în uniforme de camuflaj lenevesc pe străzi. Ciudăţeniile nu se opresc aici.

Într-o ţară obişnuită să-şi privească candidaţii la prezidenţiale atacându-se fără nicio reţinere, campania electorală din Ucraina este anormal de discretă. Nu a avut loc nicio confruntare televizată directă între principalii candidaţi.

Politicianul cel mai des pomenit în aceste zile în Ucraina nu candidează la prezidenţiale şi conduce o altă ţară: Rusia. Vladimir Putin este duşmanul identificat, ţinta în care trag toţi politicienii importanţi de la Kiev.

Magnet de vânzare în Kiev: “Volodea de ce ţi-ai ras mustaţa?”

Pe suprafaţa enormă a fostei tabere a Euromaidanului, acolo unde iarna trecută zăpada era neagră şi baricadele înalte, astăzi se mănâncă îngheţată şi se bea bere, se produc trubaduri (majoritatea cu cântece patriotice) şi se vând mii de magneţi de frigider anti-Putin. În faţa unei tanchete decorată cu baloane, o doamnă oxigenată se lasă fotografiată de un rastafarian. Exact în acelaşi loc, spune un panou improvizat pe care sunt agăţate mai multe portrete de bărbaţi, au murit acum trei luni 15 bărbaţi în confruntările din timpul protestelor.

Pe ultimele pagini ale ziarelor sunt publicate fotografii ale mai multor victime din luptele cu separatiştii pro-Putin din estul Ucrainei. Acolo încă se moare.

Kiev: baricada decorată în memoria victimelor Euromaidanului

Care va fi participarea la vot în regiunile estice Donetsk şi Luhansk? Aceasta este marea dilemă a alegerilor din Ucraina. Guvernul instalat la Kiev în urma protestelor nu a reuşit să capteze bunăvoinţa oamenilor de acolo. 46% din locuitorii din sud-est, spune un sondaj recent, cred că Euromaidanul a fost “o lovitură de stat, organizată de opoziţie cu ajutorul Vestului”. În Donetsk, oraş vizitat de prim-ministrul Arseny Yatseniuk abia după 7 săptămâni de la instalarea sa în funcţie, procentul ajunge la 70%.

Separatiştii pro-Putin fac tot posibilul pentru a împiedica organizarea alegerilor în această regiune în care locuiesc 15% din cetăţenii cu drept de vot din toată Ucraina. Membrii comisiilor electorale au fost ameninţaţi, unii chiar răpiţi de separatiştii pro-Putin şi abandonaţi în câmp după ce au fost speriaţi.

Prin urmare, autorităţile de la Kiev au micşorat numărul oamenilor necesari să înfiinţeze o secţie de votare de la 12 la 9. În Donetsk, unde Kievul a organizat 10 comisii electorale, s-a decis ca toate acestea să fie mutate într-un singur loc, fie în aeroport, fie în interiorul stadionului, pentru ca securitatea lor să fie mai uşor asigurată.

Din informaţiile actuale se pare că în 14 din cele 22 districte electorale din regiunea Donetsk şi în 9 din 12 din regiunea Luhansk nu se vor putea organiza alegeri. Autorităţile de la Kiev susţin că aproximativ 5% din numărul total al ucrainenilor doritori să voteze nu o vor putea face.

Harta regiunii Donetsk: cu roşu regiunile în care nu se va putea vota (sursa informaţiilor: OPORA).

În celelalte oraşe mari din sudul şi estul Ucrainei, Odessa, Harkiv şi Dnipropetrovsk, atmosfera este calmă, dar sursele guvernamentale consultate de HotNews afirmă că există informaţii conform cărora separatiştii vor încerca să destabilizeze alegerile şi în aceste zone.

Paradoxul este că, în ciuda problemelor, o opinie larg răspândită spune că aceste alegeri sunt cele mai libere şi corect organizate din ultimii 20 de ani în Ucraina. “Niciunul dintre candidaţi” susţine un diplomat occidental de la Kiev, „nu a avut putere suficientă pentru a influenţa felul în care se numără voturile şi cum s-a dus campania”. Dar unul dintre candidaţii prezidenţiali a explicat pentru HotNews că „deşi aceste alegeri sunt mult mai corecte decât cele din perioada Yanukovici, în Ucraina cele mai interesante lucruri se întâmplă în noaptea de după alegeri. Să aşteptăm deci acea noapte”.

„Sunt alegerile oligarhilor” îmi spune un cunoscut jurnalist ucrainean. Petro Poroshenko, 49 de ani şi candidatul cu cele mai mari şanse, are o avere considerabilă făcută în industria ciocolăţii. I se mai spune oligarhul dulce, a fost în două rânduri ministru şi a lucrat atât cu administraţia pro-europeană a lui Viktor Iuşcenko, cât şi cu cea pro-rusă a lui Viktor Ianukovici. Poroshenko este sprijinit de partidul fostului campion de box Vitaly Klitschko, alianţă facilitată conform presei occidentale de oligarhul Dmitri Firtash.

Magnet de vânzare în Kiev: “Nu uita străine că aici stăpânul este ucraineanul!”

Firtash a fost arestat în martie la Viena pentru acuzaţii de corupţie şi a fost eliberat pe cauţiune contra sumei de 125 milioane de Euro. Vitalii Kovalchuk, şeful campaniei prezidenţiale a lui Poroshenko, a declarat pentru HotNews: „Vă dau cuvântul meu de onoare că Firtash nu a fost implicat în stabilirea acestei alianţe”.

La o distanţă considerabilă în sondaje în urma lui Poroshenko vine Iulia Timoşenko, 54 de ani, pe cât de cunoscută în Occident pe atât de controversată printre ucraineni. Averea Iuliei Timoşenko este ameţitoare, fiind obţinută în special din industria gazelor. Timoshenko este sprijinită de un alt oligarh puternic, Ihor Kolomoysky, guvernatorul regiunii ei natale, Dnipropetrovsk. Actualul prim-ministru al Ucrainei, Arseny Yatseniuk, face parte din acelaşi partid cu Timoshenko dar relaţia dintre ei este, conform unor surse politice, „dificilă”.

Magnet de vânzare în Kiev: “Bine aţi venit! Crimeea 2014. Am ciordit un pahar şi-am sters-o pe plajă!”

Şi Serhiy Tihipko, 54 de ani, candidatul situat de sondaje pe locul trei, are o avere consistentă obţinută în domeniul bancar. A fost ministru în guvernele pro-ruse ale Ucrainei, bazinul său electoral fiind în special în estul Ucrainei. Candidatura lui Tihipko ar fi susţinută de Rinat Ahmetov, oligarhul din Donetsk.

Interesant este că fiecare dintre aceşti trei candidaţi provin din estul Ucrainei. Dar scrutinul prezidenţial din această duminică este, pentru ucrainenii obişnuiţi, mai puţin o alegere între câţiva politicieni şi mai mult un act de sfidare la adresa Kremlinului. „Nu contează cine este ales preşedinte”, spune Lisa Yasko, o studentă de 23 de ani. „Mă duc la vot pentru că nu vreau să ofer argumente propagandei lui Vladimir Putin”.