"Ar fi extrem de nefericita o repetare a incercarilor de a taia puterile institutiilor anticoruptie", spune Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, intr-un interviu pentru HotNews.ro. Cu trei zile inainte de alegerile europarlamentare, Angela Filote caracterizeaza campania electorala drept "insuficient de europeana", dar spune ca "aceasta este situatia in mai toate statele membre". Sefa reprezentantei CE explica motivele pentru care a crescut intensitatea discursului anti-european in Romania si spune ca, odata cu integrarea europeana, "legea a devenit lege, nu numai pe hartie, ci si in realitate si cine a incalcat legea trebuie sa plateasca".
- Filmul a fost realizat cu echipament NIKON
Rep: Prima tema e legata de campania electorala pentru europarlamentare. Cum caracterizati campania din Romania cu micile ei accente nationaliste pe care le-am vazut?
Angela Filote: Este o campanie din pacate insuficient de europeana, se vorbeste destul de putin despre ce inseamna prezenta parlamentarilor romani in Parlamentul European si despre mizele viitorului Uniunii Europene. Dar, pe de alta parte trebuie spus ca asta este situatia in mai toate statele membre. In general aceste alegeri pentru decidentii la nivel european nu se bucura de acelasi interes ca alegerile nationale. subiectele nationale tind sa prevaleze pentru ca ele sunt mai aproape de cetateni
Rep: Care este miza pentru alegatorii romani a acestor alegeri? De ce sunt acestea diferite fata de alegerile din 2009?
Angela Filote: Este pentru prima data cand in functie de rezultatul la aceste alegeri avem nu numai compozitia Parlamentului European, ci si presedintele Comisiei Europene. Comisia Europeana este executivul Uniunii Europene, este un fel de guvern, deci presedintele este un fel de prim-ministru al Europei, iar aceasta este o pozitie foarte importanta. De aceea, prin acest vot, cetatenii Romaniei au sansa sa influenteze doua din cele trei institutii. Pe de alta parte, acum Parlamentul European are mult mai multe puteri decat avea inainte pentru ca in majoritatea domeniilor de legislatie europeana este co-legislator, este una din cele doua camere parlamentare, care decid ce lege se aplica in UE. Asta este foarte important. Parlamentul este cel care pune stampila legitimitatii democratice pe ceea ce se decide in Bruxelles. Pentru ca executivul UE, Comisia Europeana, facea propuneri, dar acestea devin lege numai dupa ce sunt adoptate si de catre Parlamentul European.
Rep: Spuneati mai devreme ca nu doar in Romania, ci in majoritatea statelor europene, temele europene nu au fost foarte prezente in campania electorala pentru Parlamentul European. Ce face Comisia Europeana sau ce poate sa faca pentru a stopa alienarea cetatenilor europeni de institutiile europene?
Angela Filote: In primul rand, noi facem un apel la toate celelalte institutii, si la Parlament si la Consiliu, asta insemnand de fapt la statele membre ale UE, sa ia mult mai in serios rolul si sarcina de a comunica cu cetatenii. Pentru ca este clar ca o singura institutie nu poate face asta. Vorbim de peste 500 de milioane de cetateni si cateva sute de oameni la nivelul tuturor institutiilor care sunt implicati in efortul de comunicare. Pe de alta parte, un alt apel pe care il facem catre politicieni, de data aceasta, este sa reziste tentatiei de a spune ca tot ce se decide bine la Bruxelles este meritul lor, un merit national si toate greselile care se fac sunt din cauza birocratilor de la Bruxelles, de a crea aceasta perceptie falsa ca de fapt acolo se decide ceva fara implicarea statelor membre. Asta este complet fals, Comisia Europeana nu poate face decat propuneri, deciziile sunt luate de membrii Parlamentului European impreuna cu reprezentanti ai statelor membre.
Rep: Cum va explicati aceasta recrudescenta a discursului anti-european in Romania in ultimii 3-4 ani. Am vazut acest discurs anti-european promovat mai intai insidios, in mass media, dupa care promovat in mainstream. Cum vi-l explicati?
Angela Filote: Cred ca exista doua posibile explicatii: prin contagiune, pentru ca exista un discurs anti-european foarte puternic acum, mai ales in statele membre mai vechi in UE si bineinteles ca se aude si aici, are o oarecare rezonanta la anumiti cetateni. Si o alta explicatie, de factura interna. Ca in orice proces exista oameni care au mai mult de castigat si oamenii care au mai putin de castigat sau poate chiar au de pierdut. Si intr-un fel, este legitim ca pentru fiecare cetatean in momentul in care isi face bilantul, daca el considera ca a avut de pierdut din acest proces de integrare europeana, sa se intoarca oarecum impotriva Uniunii Europeana. Insa, din toate calculele noastre, toata lumea a avut de castigat in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, si Uniunea Europeana, si Romania. Insa castigul are o componenta subiectiva foarte importanta si relativa la ceilalti. Daca oamenii au avut anumite asteptari, iar realitatea este sub asteptarile lor, se pot considera perdanti ai acestui proces chiar daca, conform calculelor si analizelor noastre, ei par sa fie castigatori. Sau daca lor li se pare ca au castigat mult mai putin decat a castigat vecinul, sentimentul este mai degraba unul negativ decat unul pozitiv, adesea. Tine si de psihologie.
Rep: Vedem acest discurs anti-european promovat de vectori importanti de opinie, nu neaparat de oamenii obisnuiti. Il vedem pe unele televiziuni, in discursurile anumitor oameni politici sau oameni de afaceri si de obicei sunt cei care erau obisnuiti sa pescuiasca in ape tulburi, cei carora le convenea o Romanie in care regula putea fi mai usor incalcata, cei care acum au probleme cu justitia si care vad in lupta anticoruptie....
Angela Filote: ...Un pericol personal
Rep: Detectati acest pattern?
Angela Filote: Revin la ceea ce am spus inainte. Fiecare om are propria istorie de viata si se raporteaza cu aceasta istorie la ce inseamna integrarea europeana. Iar pentru unii, aveti perfecta dreptate, a insemnat ca legea a devenit lege, nu numai pe hartie, ci si in realitate si cine a incalcat legea trebuie sa plateasca. Din pacate, pentru o lunga perioada asta nu era evident in Romania. Exista o cultura a impunitatii in care oamenii care doreau sa incalce legea aveau si oportunitatea de a o face si de multe ori ramaneau nepedepsiti. Lucrurile astea se schimba acum, din fericire si este adevarat ca intr-o mare masura si datorita presiunii prietenesti puse de institutiile europene, de Comisia Europeana, de alte state membre. Atunci aceasta ar putea sa fie si ea o parte din explicatie.
Un alt factor pe care nu l-am mentionat, dar care este evident, este criza economica si sociala. Oamenii se asteptau ca dupa aderare nivelul de prosperitate sa creasca destul de mult, ceea ce s-ar fi intamplat daca aceasta crestere nu ar fi fost subminata de o criza profunda in inima Uniunii Europene si care a afectat si Romania. Sigur, a afectat-o marginal fata de alte state, dar s-a pierdut o parte din oportunitatea de prosperitate din cauza crizei.
Rep: Toate sondajele arata o crestere a intentiei de vot, o crestere serioasa, pentru extreme, fie ca e vorba de extrema stanga sau de extrema dreapta. Ce instrumente are la indemana Comisia Europeana sa opreasca aceasta crestere a extremismului in toata Europa?
Angela Filote: In primul rand trebuie sa precizez ca noi la Comisie nu ne implicam in campania electorala, ceea ce facem insa este sa sprijinim campania Parlamentului European de incurajare a oamenilor sa mearga la vot pentru ca este un drept democratic. Este decizia fiecarui cetatean cum voteaza, iar faptul ca exista partide, inclusiv unele extremiste, care se manifesta impotriva Uniunii Europene, face parte din peisajul democratic. Important este cata apetenta vor avea cetatenii ssa voteze cu aceste partide. Aceasta apetenta creste odata cu dezamagirea vizavi de criza economica si de felul in care Uniunea Europeana, institutiile au inteles sa o gestioneze. Desi iesim acum din criza, pentru multi cetateni aceasta criza a durat mult prea mult si ar fi trebuit sa se gaseasca solutii mai repede. Ceea ce nu stiu cetatenii este ca institutiile Uniunii Europene pot sa actioneze numai pe un mandat foarte clar si initial acest mandat nu a existat. Acest mandat care sa oblige la un soi de guvernanta economica europeana. A fost nevoie tocmai de criza ca toata statele membre sa se puna de acord ca da, sunt acum de acord, a venit timpul sa cedeze o parte din suveranitatea lor, inclusiv in domeniul guvernantei economice, astfel incat o astfel de criza sa poata fi evitata macar pe viitor.
Rep: Sunt o seama de institutii remarcate de Comisia Europeana in rapoartele pe MCV din ultima vreme. Au existat incercari, de-a lungul timpului, de a taia din puterile acestor institutii, de a le face inoperabile. Una dintre ele a fost martea neagra. Aveti semnale ca in perioada urmatoare se mai pregatesc astfel de schimbari legislative care sa taie din puterile unor instituii precum DNA, Inalta Curte, ANI?
Angela Filote: Nu avem astfel de informatii si ar fi extrem de nefericita o repetare a acestor incercari. De altfel, ceea ce am constatat in anul 2013 si a reprezentat un progres remarcabil a fost ca astfel de incercari au fost de oprite tot de institutii romanesti. Asta este foarte important. Si de asta, la un moment dat acest mecanism va deveni nenecesar in Romania si va fi foarte bine cand vom atinge acel punct in care institutiile si echilibrul puterilor in stat vor fi suficient de puternice si de clare, astfel incat sa nu mai fie nevoie de o interventie externa pentru a se face dreptate in Romania. Asta este foarte important si faptul ca exista atacuri la aceste institutii este un indicator de succes al activitatii acestora. Aproape tot cadrul institutional de lupta impotriva coruptiei a fost creat cu sprijin din partea Uniunii Europene si in privinta felului in care a fost gandit si a regulilor de operare. Insa, ceea ce le face sa aiba un succes real este bineinteles prezenta unor profesionisti foarte buni si care rezista acestor presiuni si isi fac treaba pentru care sunt platiti si asta este foarte bine.
Rep: Legat de MCV, este un alt subiect, si anume aderarea Romaniei la Schengen. Ce sanse credeti ca are Romania sa adere anul acesta?
Angela Filote: Depinde atat de mult de statele membre incat nu imi permit sa speculez pe acest subiect. Pozitia Comisiei este clara pentru ca noi functionam dupa reguli si criterii clare. Dupa aceste reguli si criterii clare, Romania ar trebui sa adere la spatiul Schengen. Pe de alta parte, Uniune Europeana este si o uniune a solidaritatii si increderii intre statele membre. Una este ce spune Comisia Europeana, care este totusi o institutie suprastatala, si alta este dinamica intre statele membre. Aici, este adevarat ca sunt state membre care, si din cauza nivelului mare de coruptie din Romania, nu au suficienta incredere in Romania ca stat membru incat sa ii permita finalizarea aderarii sau o integrare mai aprofundata prin aderarea la spatiul Schengen.
Rep: Am vazut in ultimele luni ca cererile de plata catre Comisie pe fondurile de coeziune stagneaza. Ce se intampla? Nu mai semneaza Romania proiecte noi?
Angela Filote: Aceasta este o intrebare mai buna pentru autoritatile romanesti, ele administreaza toata partea de finantari. Pe noi nu ne ingrijoreaza o pauza in cereri de finantare, ce este important este ca atunci cand primim cererile de rambursare pe plati, sa nu constatam nereguli si sa nu fim pusi in situatia neplacuta, atat pentru Comisie, cat si pentru autoritati de a aplica corectii financiare. Deci, mai bine sa vina mai tarziu si sa fie totul in regula si sa putem face platile decat sa ne grabim si pe urma sa constatam nereguli.
Rep: Cum ati caracteriza absorbtia de pana acum a fondurilor europene de catre Romania?
Angela Filote: Mult sub posibilitati. Suntem aici intr-un paradox. Peste tot unde merg ma intalnes cu cu oameni care au idei foarte bune de proiecte, au proiecte foarte bune si spun ca nu reusesc sa primeasca finantare. Pe de alta parte, raman bani nefolositi. E clar ca undeva, la mijloc, apar niste disfunctionalitati majore. Noi am identificat cel putin doua cauze. Una este complexitatea, exagerata uneori, a procedurilor de accesare a finantarilor europene. Sigur ca trebuie sa ne asiguram ca banul public este cheltuit corect si noi la Comisie suntem primii care punem un accent foarte mare pe asta. Pe de alta parte, trebuie sa ne asiguram o organizatie, o firma, o persoana de buna credinta pot sa acceseze acesti bani. Adica sa nu tratam de la inceput pe toata lumea ca pe un potential hot de bani publici. Acesta este un aspect.
Al doilea, continuam sa avem o problema cu capacitatea administrativa si aici este o problema pe care o avem de mult timp si care se leaga si de nivelul de salarizare din domeniul public. Oamenii buni pe care i-am trainat de-a lungul anilor au invatat foarte bine aceste proceduri dupa care s-au dus la un salariu de cinci sau chiar zece ori mai mare in domeniul privat. Este dreptul lor, este absolut normal. Pe de alta parte, aceasta lipsa de stabilitate a expertizei in sistemul public creeaza probleme si in derularea finantarilor europene.
Rep: Si ce solutii ati gasit pentru ambele probleme?
Angela Filote: Comisia Europeana in ultimii ani si-a tot simplificat ea procedurile pentru ca ele veneau deja destul de complicate si greoaie de la Bruxelles. Acum avem multe paliere de finantare in care mergem pe proceduri simplificate, inclusiv pentru justificarea cheltuielilor facute. Mergem pe sume forfetare sau pe fume fixe pentru anumite tipuri de cheltuieli ca sa nu mai stea toata lumea sa stranga cutii intregi de documente justificative. Pe de alta parte, incurajam statele membre sa nu adauge reguli suplimentare celor care vin de la Bruxelles, deci sa mearga pe aceasta incredere mai mare in potentialul beneficiar.
Legat de celalalt aspect, de salarizarea din sistemul public, bineinteles ca asta nu tine de noi. In schimb, suntem deschisi solutiilor inovatoare care pot sa vina din partea statelor membre. Inclusiv in Romania au fost astfel de propuneri, ca cei care lucreaza cu fonduri publice, cu gestionarea fondurilor publice, sa primeasca o majorare la salariu si alte beneficii care ar putea sa ii tina mai mult timp in sectorul public.
Rep: Sa asteptam o astfel de modificare in viitorul apropiat? Pentru ca trebuie sa inceapa acum proiectele pentru viitorul buget al Uniunii Europene. Deci, sa asteptam astfel de modificari?
Angela Filote: Simplificarea regulilor este deja decisa. Sigur ca depinde cum vor alege autoritatile romanesti sa aplice asta, dar toate semnalele noastre arata ca si autoritatile romanesti au hotarat acum sa mearga pe aceasta versiune simplificata, iar majorarile sunt deja operationale si ele.
Rep: Am vorbit adineaori de noul buget al Uniunii Europene 2014-2020. Au fost trimise Romaniei recomandarile pe acordul de parteneriat?
Angela Filote: Inca nu. Lucram pentru ca este un document destul de mare si pentru ca vrem sa vedem in ce masura ceea ce este prevazut ina cordul de parteneriat este apoi urmarit in programele sectoriale. Pentru ca cele doua pachete de documente sigur ca lucreaza impreuna. Ce este foarte important pentru noi la Comisia Europeana este sa vedem ca exista niste prioritati clar definite si care au fost agreate in urma unui proces larg de consultare publica, astfel incat toata lumea sa fie de acord cu ele, pe de o parte.
Pe de alta parte este important sa vedem si ce prevede Romania in planul national de reforma pentru ca finantarile europene pot sa acopere doar o parte din nevoile Romaniei de dezvoltare economica, restul trebuie sa vina de la bugetul de stat si e important sa vedem o armonie si o corelare cat mai buna intre cele doua documente.
Rep: Ultima tema a interviului, situatia tensionata din regiune. E pregatita Comisia Europeana sa ia un nou set de masuri punitive la adresa Federatiei Ruse in cazul unui amestec evident al Moscovei in alegerile interne din Ucraina?
Angela Filote: Aceasta este o decizie a statelor membre, mai putin a Comisiei Europene si pana acum tot ce s-a decis din acesti pasi, s-a intamplat, deci probabil ca se va decide, dar haideti sa nu mergem pe un scenariu pesimist. Ce facem noi la Comisia Europeana este sa ne asiguram ca Ucraina poate beneficia de tot sprijinul din partea Uniunii Europene, folosind toate instrumentele pe care le avem, incepand de la facilitarea obtinerii de vize pentru cetatenii ucrainieni, deci la nivel individual pentru cetateni pana la sprijin direct pentru bugetul statului ucrainian, sprijin de urgenta pentru a se ocupa de problemele majore pe care le are acum si cu plata datoriilor externe si cu plata pentru furnizarile de gaz, cu intarzierile la plata si cu reforme pe termen mediu sau lung. Pe de alta parte, s-a deschis accesul exporturilor care vin din Ucraina catre Uniunea Europeana si este o masura unilaterala, deci deocamdata nu este nevoie ca si piata ucrainiana sa se deschida catre produsele Uniunii Europene. Iarasi, pentru a sprijini motorul dezvoltarii economice, Ucraina acum are o sarcina imensa in fata ei de reforma atat economica, cat si politica, plus de gestionare a acestui conflict inghetat si nu prea, care se intampla pe teritoriul ei, iar noi vrem sa ne asiguram ca tot ceea ce ne sta in putere facem ca sa fim alaturi de Ucraina in aceasta perioada foarte dificila.
Rep: Comisia Europeana a mai avut un rol: Consiliul European i-a cerut sa pregateasca un document care sa ia in calcul impactul unor eventuale sanctiuni sectoriale asupra Rusiei. Rezista UE unor sanctiuni extrem de dure?
Angela Filote: Aceasta este intrebarea si acesta este testul pentru UE. E usor sa spui ca este o uniune a solidaritatii, ceea ce suna foarte bine, cind totul e in regula. La necaz se vede adevarata solidaritate si cit sint dispuse nu atit statele membre, cit mediul de afaceri, dispus sa sufere eventuale pierderi pentru a se solidariza cu intreaga UE in atitudinea fata de Rusia. Noi speram ca da. Semnalele pe care le avem pina acum de la potentialii perdanti din aceste sanctiuni este ca inteleg importanta pe termen lung a unei unitati de pozitie din partea UE si ca vor sustine astfel de decizii.
Rep: Unul din teste va fi crearea unei piete comune a energiei. Dar au aparut deja primii contestatari, precum Cehia. Care e pozitia Comisiei Europene?
Angela Filote: Pozitia CE e ca trebuie sa incercam sa ajungem la o uniune energetica. In acelasi timp, sintem de acord ca asta nu trebuie sa schimbe regulile jocului de piata. Deci trebuie gasit un echilibru foarte delicat intre interesele pur economice, de piata, si interesele geostrategice. Si la asta se lucreaza. Voci ca cele pe care le-ati mentionat sunt normale, si astfel de ingrijorari sunt normale, pentru ca se incearca acum concilierea unor interese divergente. Si va fi interesant de vazut in aceasta tensiune - o tensiune ce a acompaniat tot procesul de integrare europeana - intre interesul national si interesul european ce va prevala, si cit timp va lua pentru interesele nationale sa se armonizeze la un nivel european. Pentru ca ceea ce vedem din tot istoricul integrarii europene e ca aceasta tensiune a existat, dar cu timpul s-a ajuns la o apropiere a diverselor pozitii nationale astfel incit sa se poate europeniza anumite pozitii publice.
4
2
