Mai multe personalităţi ale lumii medicale au comentat într-o serie de interviuri, publicate de săptămânalul Viaţa Medicală, cazul operaţiilor estetice ilegale de la Spitalul de Arşi din Bucureşti. Interesant este că, în timp ce majoritatea medicilor aflaţi în funcţii de răspundere sunt rezervaţi în a comenta cazul, medicii tineri sau cei cu practică exclusiv privată condamnă fără ocolişuri acţiunile ilegale de la Spitalul de Arşi.

Dosarul operatiilor esteticeFoto: Shutterstock

Cei mai mulţi dintre medicii chestionaţi solicită introducerea unor reguli mai clare prin care practica medicală în regim privat să fie delimitată de cea din sistemul public.

Tiberiu Bratu, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Estetică, cere ca Ministerul Sănătăţii „să dea o lege, o hotărâre în care chirurgia se poate face în condiţiile cutare. Se pot cere nişte norme, să nu mai fie oamenii tentaţi şi să se expună în felul acesta”.

Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor, spune că „lucrurile [trebuie] să fie la vedere şi pe o reglementare foarte fermă încât să nu existe abuz, să nu existe condiţionarea actului medical, dar în acelaşi timp să fie protejaţi şi medicii. Din nefericire, tot timpul s-a spus [că legea] e gata, e gata, şi nici până acum nu s-a introdus în Parlament”.

„Cel mai simplu este să ai foarte clar reglementat ce e public, ce e privat şi cine plăteşte”, spune şi Cristian Vlădescu, directorul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică. Directorul Casei de Asigurări de Sănătate Bucureşti, Gheorghe Iana, are şi o propunere radicală: „Dacă un medic este implicat într-o fraudă în relaţia cu Casa, să nu mai poată lucra într-o unitate spitalicească sau într-un cabinet în relaţie cu Casa timp de cinci ani”.

O propunere care pare a fi în acord cu opinia unui chirurg tânăr cu activitate exclusiv privată, Sebastian Pop, care spune că atâta “timp cât în sistemul public românesc nu va exista "răspunderea personală" pentru faptele comise în slujba statului, nu se va dezvolta o conştiinţă civică în acest sens”.

Alexandru Vlad Ciurea, directorul ştiinţific al unui spital privat din Bucureşti, face cele mai vehemente comentarii despre operaţiile ilegale de la Spitalul de Arşi: „s-a creat un sistem mafiot în sănătate şi nu cred că este singurul spital la care acest fenomen funcţionează. Nu există niciun fel de cocoloşire sau mângâiere în asemenea situaţii. Căpuşarea sistemului de sănătate este veche prin apariţia de farmacii „lipitori” în jurul spitalelor judeţene, care vând orice, începând de la tablete şi până la pansamente şi catetere, unele sustrase din spital, contrar tuturor legilor posibile ale Uniunii Europene. Sistemul de sănătate este subfinanţat cronic de ani de zile, dar aceasta se datorează tocmai neregulilor majore din sănătate perpetuate în toate guvernele din 1990 încoace”.

Dan Mircea Enescu, preşedintele Societăţii Române de Arsuri şi directorul Spitalului de Copii Grigore Alexandrescu din Bucureşti, atrage atenţia asupra unor disfuncţionalităţi întreţinute de sistem: “Intervenţiile chirurgicale nu le poate verifica nimeni. Sigur, dacă sunt diferenţe de diagnostic se văd foarte precis dar, în general, dacă controlezi nişte hârtii, hârtiile sunt hârtii. Cine poate pune la îndoială ce ai scris, dacă n-a fost cu tine în sala [de operaţii]? E vorba de onestitatea fiecărui [medic] în parte şi de ce scrie acolo”.

Dar în opinia preşedintelui Colegiului Medicilor Bucureşti, Ioan Lascăr, “legea este suficient de clară. Nu cred că e necesară o lege specială pentru o astfel de situaţie. Normele sunt clare, ele există, trebuie doar respectate”.

Dosarul operaţiilor estetice ilegale realizate la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri a zguduit lumea medicală din România. Trei dintre chirurgii implicaţi au fost reţinuţi în arest pentru 29 de zile. Ei sunt acuzaţi că au folosit materialele si resursele spitalului public pentru a efectua operaţii estetice nefacturate pentru care s-a solicitat ulterior decontarea din sistemul public de sănătate, deşi intervenţiile estetice la cerere nu sunt acoperite prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pentru a ascunde această practică, în biletele de trimitere şi în foile de observaţie au fost trecute diagnostice false.

Extrase generoase din referatul procurorilor care anchetează dosarul operaţiilor estetice au fost date publicităţii în ultimele zile.