Desi operatiile estetice nu sunt decontate prin sistemul asigurarilor de stat, mai multi chirurgi de la Spitalul Clinic de Urgenta de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri au efectuat ilegal astfel de operatii folosind materialele si resursele spitalului public. Pentru a ascunde aceasta practica, in biletele de trimitere si in foile de observatie erau trecute diagnostice false. Plata operatiei era incasata direct de catre chirurgul respectiv, fara factura. La unul dintre chirurgii retinuti s-au descoperit, in urma perchezitiilor, 880.000 de Euro. Cercetarile procurorilor acopera perioada 2012 – aprilie 2014.

UPDATE Ora 18.45: Un sfert din cazurile de la Spitalul de arsi au fost refuzate de la decontare in primele luni ale lui 2014 de Scoala Nationala de Sanatate Publica.

Managerul Spitalului de Arsi din Capitala, Vitalie Stan, seful Sectiei de chirurgie plastica, Nicolae Antohi, si medicul Cristina Isac au fost arestaţi în dosarul operaţiilor estetice realizate pe banii statului. Numarul acestor operatii a crescut in special in 2011-2012.

Potrivit anchetatorilor, medicii vizati in dosarul operatiilor estetice pretindeau mita sume cuprinse intre 450 si 3.400 de euro, in functie de tipul interventiei, banii fiind impartiti intre membrii echipei operatorii, iar in cazul in care raportarilor acestora erau validate, Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti deconta aproape 5.000 de lei pe operatie.

În urma percheziţiilor, in conturile bancare sau la domiciliul chirurgului plastician Cristina Isac s-a găsit un total de 880.000 de Euro, în timp ce Vitalie Stan, managerul Spitalului de Arşi, peste 100.000 de Euro. Ambii au fost arestaţi preventiv, decizia putând fi contestată în instanţă.

Martorii interogaţi de procurori, unii dintre ei fiind medici care lucrează de mai mult timp în Spitalul de Arşi din Bucureşti, au afirmat că aproape toţi medicii din cadrul spitalului efectuează intervenţii chirurgicale estetice: „în cazul operaţiilor estetice care sunt efectuate în spital, pacienţii interesaţi de o asemenea intervenţie vin direct, prin recomandare la un anumit medic cu care stabileşte condiţiile intervenţiei”. Martorii bănuiesc că „există mai multe operaţii estetice camuflate în operaţii de cronici”.

În vara lui 2013, în cadrul Spitalului de Arşi a fost formată o comisie de cercetare a unor nereguli privind unele foi de observaţie şi s-a constatat că „au fost efectuate intervenţii estetice unor pacienţi internaţi cu diagnostic fals, astfel spitalizarea a fost decontată de Casa de Asigurări de Sănătate”. Raportul a fost înaintat unui comitet director din care ar fi făcut parte chiar unul dintre chirurgii aflaţi astăzi în arest.

Printre acuzele procurorilor se numără cea de completare a foilor oficiale cu diagnostice false, evaziune fiscală şi „deturnarea completă a scopului şi funcţionalităţii Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, singurul de această specializare din România, unitate în care au fost investite sume importante pentru modernizare şi dotare, transformându-l practic în propria lor clinică de chirurgie plastică din care unii dintre medici efectuau numai operaţii estetice”.

  • Discuţie între o pacientă şi asistenta unuia dintre chirurgii plasticieni acuzaţi:

Pacient: Aşa, şi aveam o întrebare că eu am luat trimiterea de la doctor de la doctorul de familie şi nu mi-a scris cum a spus domnul doctor.

ASISTENTA C.: Dar cum va scris?

Pacient: Diagnostic prezumtiv: alte boli ale nasului.. ale... aşa...

ASISTENTA C.: Adică nu v-a scris deviaţie de sept?

Pacient: Nu şi ştiu că domnul doctor a zis pentru chirurigie plastică, ceva de genul.

ASISTENTA C.: Nu, nu, nu a zis aşa. Către Spitalul de Chirurgie Plastică şi Reparatorie - şi la diagnostic deviaţie de sept.

Pacient: Aha.

ASISTENTA C.: Da? Deci ... (neinteligibil)...

Pacient: Ea mi-a zis... Ea, doamna.. asistenta doamnei doctor că nu am putut să vorbesc cu doamna doctor a zis că este medic generalist şi că un medic specialist ar putea să mă trimită pe mine la spital.

ASISTENTA C.: Nu există, un medic... Adică toţi medicii de familie dau trimiteri pentru Spitalul de Chirurgie Plastică şi Reparatorie cu diagnostic deviaţie de sept şi dumneaei nu poate. Sau cum?

Pacient: Notez şi mă duc la dânsa să-mi de alta.

ASISTENTA C.: Da, neapărat.

Pacient: Şi mi-o anulează pe asta sau cum facem? A da scrie, scrie către chirurigie plastică, microchirurigie reconstructivă, dar aste e că la diagnostic prezuntiv, prezuntiv mi-a scrie alte boli ale nasului al..ala..nazal..nu ştiu.

ASISTENTA C.: Da. Era de preferat deviaţie de sept, pentru că deviaţia de sept implică o intervenţie chirurgicală alte boli pot fi rinite, pot fi sinuzite ceea ce nu are legătură. Mă şi mir că la Spitalul de Chirurgie Plastică şi Reparatorie v-a dat cu aşa un diagnostic. Nu ştiu ce să zic, lăsa-ţi-l aşa deocamdată şi să sperăm că nu aveţi probeleme la spital.

Pacient: Dar.. m-aş duce la dânsa să-mi scrie.

ASISTENTA C.: Rugaţi-o să vă scrie deviaţie de sept. Neapărat. Că poate acest lucru, deci am mai văzut bilete de trimitere şi erau scrise exact aşa deviaţie de sept către Spitalul de Chirurgie Plastică şi Reparatorie. Da? Mai încercaţi odată.

Pacient: Vroiam să vă mai intreb...

C.: Haideți...

Pacient: (neinteligibil) Să imi factureze chitanță este mai dificil?

C.: Mult mai dificil.

Pacient: Am înțeles. Adică va fi și mai costisitoare?

C.: Deci fiți atent. Doctorul operează și în spital și în domeniul privat. În spital este mai ieftin cu 1000 și ceva de euro pentru o noapte de stat cu toată încrederea. Pentru dânsul 99% din activitatea desfășurată acolo este. Și sâmbete și duminici de dimineață până seara. Și în domeniul privat merg doar persoanele care chiar vor să fie...

  • Discuţie purtată în cabinetul medical  între pacient şi unul dintre chirurgii plasticieni acuzaţi:

A.N.: Remodelajul... deci asta e partea cea mai complexă...și dacă ar fi fost ceva pe lângă...fractură...deja asta e partea un pic mai simplă...cu fractură...depinde unde vreți să faceți, la spital, la privat...

Pacient: Unde e mai ieftin...acum știu că...ce am văzut atunci în salon mai erau...care își făceau nu știu cum...am impresia că le făcea rinoplastie, dar erau trecuți deviație de sept...nu știu cum făceau...

A.N.: Da. Lucrați, nu lucrați, aveți bilet de trimitere, adeverință?

Pacient: Aduc, da...deci îmi iau bilet de trimitere de la medicul de familie.

A.N.: Medicul de familie...cu deviație de sept și adeverință de la locul de muncă.

Pacient: Dacă fac asigurare d-asta privată? E bună?

A.N.: Da, asigurare.

Pacient: Ok, asigurare.

A.N.: Bun, și atunci în total ar fi 1500 de euro.

Pacient: Da? Cu adeverință și deviație de sept.

A.N.: Cu adeverință și deviație de sept.

Pacient: Și operația va fi...aa...aici? La dumneavoastră aici?

A.N.: Nu, la spital. La spital e bine, condițiile sunt civilizate, cu tot ce trebuie.

Pacient: Ce spital?

A.N.: Spitalul de Arși. De chirurgie plastică.

Pacient: Aa, ok.

A.N.: Pe Calea Griviței.

Pacient: 1500 de euro. Alte costuri pe lângă asta?

A.N.: Nu, nu.

La ieșirea din cabinet pacientul revine la recepție:

Pacient: Trebuie să vă plătesc consultația.

C.: Da, imediat.

Pacient: Nu știu dacă...deci mi-a zis că trebuie să vin cu adeverință de asigurat...

C.: Bilet de trimitere...

N.R.: Bilet de trimitere, da. Și mă duc la cabinet...și suma e de 1500.

C.: Super. Ca să înțelegeți. Biletul de trimitere vă va ajuta să nu plătiți spitalizarea. Spitalizarea este vreo 300 de euro. Da? În această sumă, 1500 de euro, care, credeți-mă, este o sumă extraordinară pentru dumnealui, intră anestezist, asistentele, deci toată echipa care...

Din înregistrări rezultă, consideră procurorii, că chirurgii inculpaţi cunosc că „efectuarea de intervenţii estetice în spital nu este legală si încearcă să ascundă acest lucru prin menţiuni fictive, precum şi că acesta obişnuia să solicite întocmirea unor fişe de spitalizare de zi fictive”. Practica a fost întreruptă de un control al Casei de Asigurări de Sănătate Bucureşti, în timpul căruia a avut loc următorul dialog:

ADRIAN: Alo!

Domnul profesor dr.A.: Da, dragă.

ADRIAN: Domn profesor, ăăă…m-a rugat Vali să vă mai întreb încă o dată. Deci pe pacient pe cine trecem exact, pe dumneavoastră?

Domnul profesor dr.A.: Pe numele meu deci, că altfel trebuie să-i facă foaie, deci nu putem…

A.: Da, da, da, deci ea nu era sigură. Şi aţi vreun diagnostic, ceva anume sau pe…cum e…

Domnul profesor dr.A.: Deci pe numele meu, cum mi-ar face mie.

ADRIAN: Aha, ok.

Domnul profesor dr.A.: Să scrie doctor A., colaborator, na.

A.: No bun, no bun, no bun. Că să ştiţi că intrase un pic în panică. Îi era frică să nu facă vreo gafă.

Domnul profesor dr.A.: Nu, nu, nu, deci să facă personal pe numele meu.

A.: No bun, no bun, bine, domnu doctor.

Domnul profesor dr.A.: Deci nu putem, nu putem, ori trebuie…

A.: Da, da, că ştiu că e cu casa acolo e problemă…e corect.

Domnul profesor dr.A.: Da, da, deci pe numele meu personal.

A.: No bun atuncea. Bine, mulţumesc frumos!

Domnul profesor dr.A.: Bine, bine, bine. M-am simţit eu rău şi am venit şi o hemoleucogramă... mare lucru.​