Valentin Vlad, inginer electronist si cercetator la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei de la Magurele, sustinut de PSD prin senatoarea Ecaterina Andronescu, este noul presedinte al Academiei Romane. Contracandidatul sau din turul al doilea de scrutin la alegerile ce au avut loc marti, matematicianul Viorel Barbu, mai avea nevoie de doar trei voturi pentru a castiga - Valentin Vlad a avut 65 de voturi, Viorel Barbu 60. Desi a iesit pe primul loc in primul tur, cu 56 de voturi, inaintea lui Vlad, care a avut 50 de voturi, si a farmacologului Victor Voicu, care a avut 30 de voturi, Viorel Barbu nu a putut face fata aliantei intre cei contracandidati initiali.

Informal, inca dinainte de alegeri s-a vorbit de posibilitatea ca Voicu sa-si directioneze sustinatorii catre Valentin Vlad in conditiile in care s-ar clasa pe al treilea loc. Rezultatele au confirmat ca o parte dintre ei au votat potrivit acestui algoritm. "O victorie a mediocritatii in fata valorii", a declarat revoltat un academician imediat dupa alegeri. "Viorel Barbu o fi un mare savant, insa nu era potrivit pentru o functie de conducere, care poate chiar i-ar fi prejudiciat activitatea stiintifica atat de fertila", justifica unii dintre votantii lui Vlad.

"E rigid, dar e drept"

Cei care l-au sustinut in mod deschis pe Viorel Barbu, printre care fostul presedinte Eugen Simion, au aratat insa ca Barbu nu este doar un om de stiinta de talie internationala, ci si-a dovedit decenii la rand si capacitatile manageriale. Inainte de 1989, el a fost decan la Facultatea de Matematica din Iasi, apoi rector la Universitatea "Al.Cuza", iar dupa Revolutie a avut vreme de un mandat functia de vicepresedinte al Academiei Romane si, pana anul trecut, a condus filiala din Iasi a institutiei.

"E rigid poate, dar e drept", a spus Eugen Simion despre candidatul favorit. Fireste, la alegerile de ieri a contat si pozitia vehementa a lui Barbu din anul 2012 prin care a taxat ca membru in CNADCU teza de doctorat a lui Victor Ponta ca fiind un plagiat.

Dincolo de functii si atitudini publice, Viorel Barbu este insa candidatul cu cea mai prodigioasa cariera stiintifica: lucrarile sale sunt citate de 9289 de ori pe Google Scholar, iar o carte din 1976 are doar ea de 2212 ori. Viorel Barbu are, de asemenea, 161 de lucrari ISI publicate si indicele scientometric Hirsch 22, foarte mare pentru domeniul matematicii, dupa cum a evidentiat si acad. Solomon Marcus in cuvantul sau de sustinere pentru acest candidat, in fizica fiind aproape dublu.

"Sloganul planuri fundamentale"

Pe de alta parte, fizicianul Valentin Vlad are 116 lucrari ISI, multe scrise impreuna cu alti autori, si indice Hirsch 11. Desi a intrat in Academie in 1991, ca si Viorel Barbu, Vlad a devenit membru titular abia in 2009, in timp ce Barbu dupa doar doi ani. Tot in 2009, Vlad a ajuns si vicepresedinte al Academiei, functie din care in ultimii doi ani a devenit un fel de mesajer public al institutiei in problema Rosia Montana.

Vlad, sustin multi dintre colegii sai, si-a inceput campania electorala pentru aceste alegeri inca de anul trecut, cand Ecaterina Andronescu, senator PSD si presedinte al Senatului de la Politehnica, universitate pe care a absolvit-o si Vlad, a inceput sa participe alaturi de el la cele mai diverse evenimente publice.

Sustinerea politica se pare ca a facut sa paleasca si angajamentul de informator al fostei Securitati, pe care l-ar fi semnat potrivit CNSAS in 1970, si criticile dure ce i-au fost aduse, inclusiv la alegeri, printre altii de acad. Solomon Marcus. "Academia are nevoie de o somitate internationala, de o personalitate care nu trebuie sa fie recunoscuta, deci, doar la ea acasa, ci de intreaga comunitate stiintifica internationala. Dintre cei trei candidati, doar Viorel Barbu indeplineste aceasta conditie", a aratat Marcus, criticand in acelasi timp planul managerial al lui Vlad pentru "sloganul planuri fundamentale" si inexactitatile continute.

Esalonul doi se alege pe 24 aprilie

In contrapondere, planul de restructurare a institutelor Academiei pe criterii de performanta propus de Viorel Barbu, desi i-a facut pe unii sa spere la o reforma institutionala, o salvare de la anchilozarea in care Academia se complace de multa vreme, i-a speriat insa pe altii. Dupa rezultatul de marti a revenit, in consecinta, in discutie ideea mai veche a "masei de manevra" din Academie si care se refera la o lista de circa 70 de membri care au devenit academicieni imediat dupa Revolutie cu sustinerea lui Ion Iliescu.

Daca mai este functionala aceasta masina de vot se va vedea insa si mai bine pe 24 aprilie, cand academicienii se aduna din nou pentru a alege patru noi vicepresedinti si un nou secretar general.