Romania are un procent ridicat de angajati cu "remuneratie partiala in plic", 7 la suta, fata de media Uniunii Europene, care este de trei la suta, cel mai mare procent - 11 la suta - fiind inregistrat in Letonia, potrivit Eurobarometrului publicat luni. Aproximativ unul din zece europeni (11 la suta) admite ca, in anul precedent, a cumparat bunuri sau servicii care implica munca la negru, in timp ce patru la suta recunosc ca ei insisi au fost platiti "la negru", in schimbul unei munci fara forme legale. In plus, unul din 30 (3 la suta) a fost platit partial in numerar de catre angajatorul sau - "remuneratie in plic", conform aceluiasi Eurobarometru.
"Acestea sunt cateva dintre constatarile unui sondaj Eurobarometru, care arata ca munca la negru continua sa fie larg raspandita in Europa, desi amploarea si perceptia problemei variaza de la o tara la alta", precizeaza CE, intr-un comunicat, potrivit Mediafax.
Potrivit Eurobarometrului, Romania face parte dintre statele membre cu procent ridicat de "angajati cu remuneratie in plic", fiind inregistrat un procent mult mai mare decat media inregistrata in UE.
Astfel, sapte la suta dintre romani au recunoscut ca primesc o parte din remuneratie "in plic", fata de media UE de trei la suta.
"Cel mai ridicat procent este in Letonia - 11 la suta -, insa aceasta este tara in care a fost inregistrata si cea mai importanta descrestere a numarului acestor angajati (16 la suta)", se mai arata in sondajul publicat luni.
Conform Eurobarometrului efectuat in cele 28 de state membre, 60 la suta dintre respondeti indica faptul ca preturile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achizitionarea de bunuri sau servicii care implica munca "la negru", iar 22 la suta mentioneaza ca au facut-o ca favoruri pentru prieteni.
Totodata, jumatate dintre cei care au recunoscut ca au lucrat la negru au mentionat avantajele pentru ambele parti ca fiind principalele motive pentru care au acceptat acest lucru, 21 la suta au invocat dificultatea de a gasi un loc de munca cu forme legale, 16 la suta - perceptia ca impozitele sunt prea mari, iar 15 la suta - absenta altor venituri.
"Europenii cheltuie o suma anuala medie in valoare de 200 euro pe bunuri sau servicii care implica munca la negru, in timp ce suma anuala medie castigata de cei care lucreaza la negru este de 300 euro. Reparatiile si renovarile locuintelor (29 la suta), reparatiile auto (22 la suta), curatenia locuintelor (15 la suta) si produsele alimentare (12 la suta) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implica munca la negru. Europenii lucreaza la negru cel mai mult in urmatoarele sectoare: reparatii si renovari ale locuintelor (19 la suta), gradinarit (14 la suta), curatenie (13 la suta) si ingrijirea copiilor mici (12 la suta)", se mai arata in sondaj.
Tarile care inregistreaza cel mai mare procent de angajati la negru (11 la suta) sunt Letonia, Olanda si Estonia, initiatorii sondajului precizand ca exista diferente nationale importante cu privire la atitudinile si perceptiile privind semnificatia muncii la negru, precum si la natura si volumul serviciilor implicate.
Comisarul UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, Laszlo Andor, a subliniat ca efectele muncii la negru nu implica doar faptul ca lucratorii sunt expusi la conditii de munca periculoase si la castiguri mai mici, ci si faptul ca ea priveaza guvernele de venituri si submineaza sistemele de protectie sociala.
"Este necesar ca statele membre sa puna in aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a incuraja transformarea ei in munca cu forme legale si sa conlucreze mai indeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, in luna aprilie, Comisia Europeana va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea si descurajarea muncii la negru, care ar imbunatati cooperarea intre inspectoratele de munca si organismele responsabile de asigurarea respectarii legislatiei din intreaga Europa", a declarat comisarul UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune.
La realizarea Eurobarometrului, au fost intervievati 26.563 de respondenti din diverse grupuri sociale si demografice.
0
0
