Un factor important care a dus la producerea accidentului aviatic din Muntii Apuseni au fost conditiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului, se arata intr-un comunicat de presa transmis vineri de Centrul de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile (CIAS), care prezinta un prim raport privind cauzele accidentului din 20 ianuarie.

Potrivit CIAS, din analiza primara a datelor, a reiesit ca aeronava detinea certificatul de navigabilitate in termen de valabilitate.

In ceea ce priveste sistemul ELT al aeronavei, comisia de investigatie a CIAS ajunsa la locul accidentului a constatat ca antena fir responsabila cu emiterea semnalului de 406,025 MHz era rupta de la baza acesteia, iar firul rupt al antenei nu a fost gasit la locul accidentului. De asemenea, comisia a constatat ca LED-ul transmitatorului se aprindea intermitent, semn ca acesta era activat, se arata in raport.

"Concluziile privind functionarea echipamentului ELT, precum si cele privind lipsa antenei vor fi prezentate in raportul final al investigatiei", precizeaza CIAS in comunicat.

De asemenea, mai precizeaza CIAS, cauzele reale si imprejurarile producerii accidentului vor fi stabilite dupa incheierea tuturor cercetarilor si expertizelor si vor fi facute publice in raportul final.

Dintre concluziile CIAS privind accidentul aviatic produs in data de 20 ianuarie 2014, in Muntii Apuseni:

  • In cele 30 de zile care s-au scurs de la data producerii acestui accident aviatic s-au cules date si informatii, s-au efectuat teste si discutii cu martorii. In momentul de fata, etapa de discutii cu martorii nu este finalizata. De asemenea, unele teste si analize sunt in curs de desfasurare, cu scopul determinarii evolutiei aeronavei implicate in accident, precum si a modului de functionare a aeronavei pe timpul zborului.
  • Se contureaza faptul ca un factor important care a dus la producerea accidentului au fost conditiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului.
  • Din analiza primara a datelor, a reiesit ca aeronava detinea certificatul de navigabilitate in termen de valabilitate.
  • Sistemul ELT, tip ARTEX C406-2, a fost montat pe aeronava YR-BNP in aprilie 2007. Montarea sistemului s-a facut conform buletinului emis de B-N GROUP LTD, NB-M-1705/19 APR 2007.
  • In ceea ce priveste sistemul ELT al aeronavei, comisia de investigatie a CIAS ajunsa la locul accidentului a constatat ca antena fir responsabila cu emiterea semnalului de 406,025 MHz era rupta de la baza acesteia, iar firul rupt al antenei nu a fost gasit la locul accidentului. De asemenea, comisia a constatat ca LED-ul transmitatorului se aprindea intermitent, semn ca acesta era activat.
  • Pentru determinarea starii de functionare a transmitatorului ELT, comisia de investigatie CIAS a desfasurat un test. Astfel, comisia de investigatie CIAS s-a deplasat la locul accidentului avand in dotare aparatura de specialitate pentru a determina daca transmitatorul ELT emite pe cele trei frecvente: 121.5/243 MHz si 406,025 MHz.
  • In cazul emisiei pe frecventa de 406,025 MHz, a fost luata in considerare si receptionarea de catre sistemul COSPAS-SARSAT a semnalului de localizare.
  • Una dintre concluziile testului a fost ca transmitatorul emite semnale pe cele trei frecvente. De asemenea, cercetarea lipsei antenei de 406.025 MHz este in desfasurare. Concluziile privind functionarea echipamentului ELT, precum si cele privind lipsa antenei vor fi prezentate in raportul final al investigatiei.
  • In prezent, comisia de investigatie nu a identificat necesitatea niciunei recomandari imediate privind siguranta aviatiei civile, urmand ca in momentul emiterii raportului final, in functie de concluziile la care va ajunge comisia de investigatie, sa se emita si recomandari, cu scopul evitarii, pe cat posibil, a producerii unor evenimente similare.
  • Raportul final se intocmeste exclusiv cu scopul cresterii sigurantei aviatiei civile. De asemenea, cauzele reale si imprejurarile producerii accidentului vor fi stabilite dupa incheierea tuturor cercetarilor si expertizelor si vor fi facute publice in raportul final.

Centrul de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile are ca atributii principale: investigarea evenimentelor de aviatie civila in scopul determinarii cauzelor si imprejurarilor care au condus la producerea acestora, emiterea de recomandari privind siguranta aviatiei civile, precum si elaborarea de studii si analize privind siguranta aviatiei civile si difuzarea de buletine informative privind evenimentele, accidentele si incidentele, din domeniul aviatiei civile.

"Obiectivul investigatiei privind siguranta aviatiei civile este prevenirea producerii accidentelor si incidentelor, prin determinarea reala a cauzelor si imprejurarilor care au dus la producerea acestor evenimente si stabilirea recomandarilor necesare pentru imbunatatirea sigurantei aviatiei civile si nu are ca scop stabilirea vinovatiilor ori a responsabilitatilor individuale sau colective", precizeaza CIAS in comunicat.

In cazul accidentului aviatic din Muntii Apuseni, procurorii Sectiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe Inalta Curte de Casatie si Justitiei au dispus inceperea urmaririi penale cu privire la comiterea infractiunilor de ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa si neglijenta in serviciu, urmand sa fie audiate persoanele cu "atributii atat in pregatirea si coordonarea zborului aeronavei, cat si in coordonarea operatiunilor de alarmare, localizare, cautare si salvare a victimelor".

Pilotul Adrian Iovan si studenta Aurelia Ion si-au pierdut viata dupa ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul caruia se afla un echipaj medical s-a prabusit, in 20 ianuarie, intr-o zona muntoasa accidentata, la peste 1.400 de metri altitudine, la granita judetelor Cluj si Alba. La bord se aflau patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Catalin Pivniceru de la Spitalul Sf. Maria si Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beius, judetul Bihor -, Aurelia Ion, studenta in anul V la Institutul Medico-Militar din Bucuresti, si doi membri ai echipajului de zbor - pilotul Adrian Iovan si copilotul Razvan Petrescu.

Cauza mortii pilotului Adrian Iovan este soc traumatic si soc hipotermic, consecinta a unui politraumatism si expunerea la temperaturi scazute. A doua victima, sublocotenentul Aurelia Ion, ofiter-student in anul V la Institutul Medico-Militar din Bucuresti, in varsta de 23 de ani, a decedat ca urmare a mecanismului combinat de expunere la temperaturi scazute si tulburari de dinamica respiratorie, consecinta unui traumatism cervico-toracic.