​Oamenii de munte din zona Brasovului au discutat indignati in ultimele zile informatia conform careia doua refugii montane din masivul Piatra Craiului au fost distruse, unul dintre ele fiind renovat de curand. Lucrurile devin insa si mai complicate, fiindca aproape toata lumea considera ca refugiile au fost distruse chiar de administratia parcului national unde se gasesc. Cei de la parc neaga astfel de acuzatii si spun ca vor ca vinovatii sa fie gasiti. Ei adauga insa ca nu sunt preocupati sa intretina refugii aflate pe trasee nemarcate. Intra in articol pentru a citi pe larg despre subiectul care a suparat foarte multi iubitori ai muntelui.

In muntii Piatra CraiuluiFoto: Hotnews

Muntele a primit o lovitura, iar cei care il iubesc il apara cu pasiune

Muntii Piatra Craiului sunt printre cei mai frumosi din tara, dar si printre cei mai grei ca si trasee. Accesul se face prin mai multe puncte, cel mai facil fiind din orasul Zarnesti (25 km de Brasov). Fiind munti cu peisaje spectaculoase, foarte multa lume face drumetii acolo si nu este de mirare ca informatia aparuta acum doua zlle, cum ca doua refugii de pe drumuri nemarcate au fost distruse, a starnit indignare, stirea fiind relatata si de presa locala din Brasov.

Primul refugiu despre care s-a aflat este Castelul Craitei, situat pe versantul vestic, la 1615 metri altitudine. Apoi, un salvamontist a aflat că un alt refugiu a fost distrus - cel aflat deasupra unui perete din Prapastiile Zarnestilor, refugiu mai putin cunoscut numit "La Butoi". „Am ramas socat de distrugerea lor. Ceea ce s-a intamplat acum este anormal pentru un masiv, sa-i dispara istoria pur si simplu”, a declarat Ciprian Lolu de la Salvamont Zarnesti, citat de cotidianul local Buna Ziua Brasov.

Trebuie spus ca refugiile montane sunt foarte importante, atat pentru cei care fac drumetii mai lungi, ei putand gasi adapost in ele, dar si pentru salvamontistii care se folosesc de ele in actiuni de care depind vieti omenesti. Orice munte are refugiile sale, acestea sunt in general renovate de pasionati, iar in cazul de fata refugiul Castelul Craitei fusese renovat acum trei ani, deci nu se pune problema sa vorbim de o darapanatura.

Dupa ce informatia s-a raspandit pe forumurile de specialitate, o mare parte dintre iubitorii de munte s-a gandit la un singur vinovat, si anume administratia parcului national Piatra Craiului. De ce s-au gandit oamenii de munte la o ipoteza ce pare cu totul ilogica, mai ales ca organizatia in cauza trebuie exact sa protejeze muntele? Explicatia tine de mai multe lucruri legate spre exemplu de faptul ca s-a defrisat masiv in ultimii ani in masivul montan, iar mai recent o serie de oameni de munte au primit amenzi usturatoare in timpul unor excursii in parcul national.

Parcul National spune raspicat ca nu are nicio implicare in distrugerea refugiilor

Vestea distrugerii celor doua refugii i-a facut pe multi pasionati ai muntelui sa se infurie si sa foloseasca limbaj injurios la adresa celor de la parcul national. Administratia parcului a dat un comunicat consistent in care neaga faptul ca ar avea vreo implicare in distrugerea refugiilor si adauga ca s-a demarat o ancheta.

"Zvonurile lansate rautacios pe retelele de socializare precum ca administratia parcului le-ar fi daramat, sunt total nejustificate. Dealtfel cel care a realizat una dintre fotografii afirma clar acest lucru, precizand ca refugiul Castelul Craitei s-a rasturnat singur din cauza starii avansate de degradare", spun cei de la Parcul National Piatra Craiului

Administratia mai spune ca doreste ca cei raspunzatori sa fie gasiti si adauga ca, daca o organizatie doreste sa repare aceste refugii, poate sa faca acest lucru, cu conditia sa trimita o solicitare in care sa explice in ce scop vrea sa faca reparatia.

De ce nu vor cei de la Parcul National sa refaca refugiile? Pentru ca ele se gasesec pe trasee nemarcate "Intretinerea refugiilor existente, aflate in afara zonei traseelor marcate nu intra in preocuparile noastre (...) Nu o sa fim de acord insa cu construirea de refugii noi, decat daca ele sunt pe trasee marcate si in urma unei analize temeinice facuta impreuna cu formatiile Salvamont, si nici cu utilizarea celor existente pentru incurajarea mersului neautorizat pe traseele nemarcate", spun cei de la parc.

Ei subliniaza ca accesul se face doar pe baza biletului de intrare, sumele colectate urmand sa fie folosite pentru amenajarile turistice existente si pentru sistemul de informare.

Trebuie spus ca circumstantele in care cele doua refugii au fost distruse sunt necunoscute si deci au aparut diferite speculatii, fiind prezentata si varianta cum ca unul dintre refugii ar fi alunecat.

Ce reproseaza oamenii de munte Parcului National

Vehementa cu care oamenii de munte au criticat parcul national tine de doua lucruri: taierile masive care s-au facut in munti si faptul ca iubitorii de munte sunt amendati cu sume mari daca merg pe drumuri nemarcate.

Pentru primul aspect, cel legat de defrisari, cei de la parcul national au un raspuns chiar in comunicatul legat de cele doua refugii. Ei spun ca sunt permise exploatari forestiere, cu anumite restrictii, conform amenajamentelor silvice. Dar din pacate nu toata suprafata parcului a fost legiferata ca fiind constituita din zona de protectie stricta sau integrala. "Administratia a incercat sa mareasca aceasta suprafata protejata, tot ceea ce era in protectie integrala a fost introdus in zona de protectie stricta, insa legislatia limiteaza modificarile acestei zone. Exista foarte multe presiuni din partea proprietarilor de paduri din parc - composesorate, persoane fizice, consilii locale. Statul roman a ales sa fie facute retrocedari catre fostii proprietari si in parcurile nationale, chiar si in zonele de protectie integrala sau rezervatiile stiintifice", se spune in comunicat.

Cel de-al doilea aspect tine de faptul ca cei care merg pe drumuri nemarcate in masivul Piatra Craiului sunt amendati de jandarmi cu sume intre 3.000 lei si 6.000 si ajung sa isi caute dreptatea in instanta. Este adevarat ca legea spune ca accesul pe drumurile nemarcate este interzis in zonele protejate, insa o lege ambigua cumulata cu un exces de zel al celor de la parc au dus la situatii aberante in care impatitmiti ai muntelui au ajuns sa fie amendati doar pentru ca erau intr-o drumetie cat se poate de pasnica.

Drumurile nemarcate din Piatra Craiului sunt dificile si cu greu le pot parcurge oameni fara experienta cu incaltminte de oras in picioare. Tocmai de aceea, pe portiunile de altitudine pot ajunge doar adevaratii oameni de munte echipati cum trebuie, fiindca muntele triaza singur oamenii ce pot ajunge spre creasta.

Pe drumurile nemarcate se merge din mosi-stramosi in Piatra Craiului si fanii le considera locuri unde se pot bucura in liniste de peisaj fara sa fie deranjati de manele sau de grupuri "voioase" formate din oameni care urla cu PET-uri de bere in mana.

In aceste conditii, spun cei care merg des cu drag "in Crai", cum alinta ei masivul, este ciudat ca cei de la parc nu ii considera aliati pe cei care merg pe trasee nemarcate nu pentru a distruge, ci pentru a se bucura de peisaje superbe cu stanci neobisnuite, brane si grohotisuri ce se comporta ca niste scari rulante create de natura.

In ce mod pot fi ei aliati? Pot sa le semnaleze celor de la parc daca sunt oameni care fac focul, care urmaresc capre negre sau care vin sa rupa plante protejate. Supararea oamenilor de munte vine tocmai de aici: in loc sa fie priviti ca niste iubitori ai naturii care pot semnala nereguli sunt tratati ca niste intrusi care trebuie amendati fara scrupule.

Parcul spune ca accesul trebuie promovat doar pe drumurile marcate

Administratia parcului national spune clar ca accesul este permis doar pe drumurile marcate, iar accesul pe nemarcate se vrea a fi descurajat prin mai multe moduri.

"Noi dorim sa promovam accesul in afara traseelor nemarcate turistic, nu sa il limitam. Adica pe traseele marcate. Sunt mai multe modalitati: convingerea iubitorilor de munte sa nu mai posteze in spatiul public toate informatiile detaliate legate de aceste trasee, aplicarea prevederilor legale si a regulamentului parcului, permiterea accesului cu precadere pe traseele de catarare, limitarea accesului grupurilor mari conduse de ghizi pe aceste trasee - o afacere profitabila in zilele noastre, dar care nu are nimic de a face cu iubirea de munte", spune pe forumul Alpinet, Mircea Verghelet, sef al parcului national Piatra Craiului.

El mai spune ca exista o derogare: si anume pentru cei care vor sa vina pentru catarare si trebuie sa mearga pe trasee nemarcate macar o mica parte din drum. Acestia ar trebui sa scrie o solicitare pe e-mail catre parcul national cu doua-trei zile inainte si apoi sa vina cu e-mail-ul printat pe o foaie de hartie.

Asadar scandalul celor doua refugii distruse are multe ramificatii si a starnit pasiuni si nervi. Montaniarzii vor sa poata merge in continuare si pe drumurile nemarcate si vor sa aiba unde innopta, mai ales ca aceste refugii sunt de zeci de ani acolo si fac parte din "patrimoniul" alpin.

Pe de alta parte, cei de la parcul national spun ca nu au nicio implicare in distrugerea refugiilor, iar despre mersul pe drumuri nemarcate spun clar ca este interzis prin lege si considera ca interdictia este necesara pentru a proteja habitatul caprelor negre de braconieri.

Cert este ca fiecare dintre parti are o atitudine subiectiva: oamenii de munte nu vor sa li se interzica sa mearga pe traseele nemarcate atat de dragi lor si nu vor sa auda de o lege neclara pentru care nu exista decat alb si negru si nicio alta nuanta intermediara.

Cei de la parc au facut probabil in unele situatii exces de zel, amendand oameni care nu faceau nimic rau pe munte si doar era intr-o drumetie in care nu s-ar fi asteptat sa fie chestionati de jandarmi si sa li se puna in fata procese verbale.

Dincolo de tot, cele doua refugii raman distruse si nu e sigur ca vor fi refacute.

UPDATE: Pe 5 februarie Razvan Spiridonescu a publicat poze recente cu refugiul Castelul Craitei distrus.