Metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun si daca urmarirea penala este inceputa in rem, prevede un proiect de Ordonanta de Urgenta, in care se mai precizeaza ca DIICOT va avea competenta pe anumite infractiuni daca prejudiciul este mai mare de 500.000 de euro. Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica, pe site-ul institutiei, proiectul de Ordonanta de urgenta pentru luarea unor masuri de implementare necesare aplicarii Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru implementarea altor acte normative.

Una dintre modificarile aduse de acest proiect de OUG se refera la articolul 138 din Codul de procedura penala, in care ar urma sa fie introdus un nou alineat, respectiv acela ca "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun si in cazul in care urmarirea penala este inceputa potrivit art. 305 alin. (1)". Articolul 305 face referire, in alineatul 1, la inceperea urmariririi penale in rem: "Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si se constata ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica exercitarea actiunii penale prevazute la art. 16 alin. (1), organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta", anunta Mediafax.

Pe de alta parte, acelasi proiect da competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), pentru o serie de infractiuni si indiferent de calitatea persoanei, "daca in cauza, indiferent de numarul infractiunilor concurente, s-a produs o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a sumei de 500 000 euro".

Infractiunile vizate de aceasta prevedere sunt furtul, talharia, pirateria, talharia sau pirateria urmata de moartea victimei, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simpla, bancruta frauduloasa, gestiunea frauduloasa, inselaciunea, inselaciunea privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice, exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile si delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenta DIICOT si tentativa, tot cu conditia trecerii "pragului" de jumatate de milion de euro al prejudiciului.

Proiectul de OUG vizeaza si problema legii penale mai favorabile. Astfel, dupa articolul 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se introduce un nou articol, ce face referire la aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei: "In aplicarea dispozitiilor art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei - n.r.), se stabilesc si se aplica, pentru fiecare institutie de drept penal autonoma, dispozitiile mai favorabile din legile penale succesive".

Tot in noul articol se face precizarea ca "in aplicarea dispozitiilor art. 6 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei - n.r.), nu pot fi combinate dispozitiile mai favorabile din legile penale succesive".

Pana la intrarea in vigoare a actelor normative subsecvente, emise in executarea Legii 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiunesi a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, "se vor aplica prevederile actelor normative existente, in masura in care nu contravin acestora", prevede un alt articol nou din proiectul de OUG.

Intrarea in vigoare la 1 februarie a celor doua Coduri - penal si de procedura penala - a starnit un val consistent de reactii, inclusiv din directia Presedintiei. Printre reglementarile criticate in spatiul public se numara si cea legata de interceptari, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea sa asculte telefoanele persoanelor asupra carora ar exista suspiciuni, fara ca acestea din urma sa fie instiintate.

In acest context, premierul Victor Ponta a anuntat vineri ca Guvernul va aproba saptamana viitoare, miercuri, mici ajustari la Codul de procedura penala care vor clarifica si problema interceptarilor, pe baza unei centralizari ce va fi prezentata vineri pe site-ul Ministerului Justitiei, el adaugand ca este "o prostie" sa spui ca noul cod protejeaza infractorii.

Premierul a aratat insa ca aceasta clarificare ar permite inceperea urmaririi penale "fata de fapte, si nu fata de persoane".

Ponta a precizat totodata ca, la inceputul saptamanii viitoare, in Parlament va fi aprobata o lege de abrogare a articolului 278 din noul Cod penal care poate ingradi libertatea si activitatea mass-media. a precizat ca aceasta clarificare ar permite inceperea urmaririi penale "fata de fapte, si nu fata de persoane".

Potrivit premierului, ca in cazul oricarei legi complexe, pot aparea, in practica, interpretari diferite si inadvertente, iar ministrul Justitiei a discutat in acest sens cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public si Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar in masura in care aceste inadvertente pot afecta in vreun fel sau altul activitatea instantelor sau a parchetelor, vor fi operate "mici ajustari".

"La problema interceptarilor, lucrurile stau in felul urmator: mandatele de ascultare pe siguranta nationala nu s-au modificat in niciun fel, Legea 51/1991 le prevede in continuare. In al doilea rand, in baza codurilor actuale, care intra in vigoare maine, exista si s-a introdus acea prevedere de a se face interceptarile dupa ce se incepe urmarirea penala, adica exact cum a dispus Curtea Constitutionala printr-o decizie din 2009. In masura in care exista o propunere pe care eu o consider de natura sa rezolve interpretarea diferita, ca sa se poata incepe urmarirea penala fata de fapte si nu fata de persoane, atunci toate lucrurile se rezolva (...) Este o interpretare pe care unii specialisti spun ca se pot face in continuare interceptari, altii spun ca nu si atunci, prin textul pe care l-a propus CSM, cred ca nu va mai exista nicio diferenta de interpretare", a spus Ponta.

In opinia premierului, noile coduri sunt europene, moderne, mult mai bune decat cele ale lui Ceausescu din 1968.

Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a precizat insa ca va prezenta un pachet de acte normative, dintre care unele vor fi promovate ca proiect de lege, iar altele ca ordonante de urgenta, decizia apartinand Guvernului.

Intrebat de jurnalisti care este modalitatea prin care Ministerul Justitiei va lamuri problema ridicata inclusiv de presedintele Traian Basescu, ministrul a raspuns insa ca acel articol, respectiv 140, nu este vizat de propunerile formulate de CSM. Intrebat de asemenea daca Ministerul Justitiei va formula propuneri in acest sens, el a raspuns ca nu la acel articol, deoarece nu este nevoie.

"Asa cum a spus premierul, sunt cateva chestiuni care trebuie corelate, pentru a nu exista interpretari diferite. Din punctul de vedere al unor specialisti, e nevoie de o anumita clarificare. Cei care au lucrat la coduri spun ca nu este nevoie si ca, asa cum a fost redactat ansamblul actului normativ, lucrurile sunt destul de clare si pot fi facute si interceptari", a adaugat Cazanciuc.

Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, a declarat tot vineri, pentru Mediafax, ca nu exista nicio problema cu privire la emiterea unei ordonante de urgenta in cazul unor eventuale modificari ale noilor coduri penal si de procedura penala.