Liberul acces la justitie este nu doar limitat, ci complet anihilat in cazul excluderii din partid a unui membru, prin imposibilitatea de a contesta in fata instantei judecatoresti o asemenea masura dispusa fara a verifica respectarea statutului si a procedurilor statutare, sustine Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), potrivit Agerpres. CCR a publicat motivarea deciziei din 12 decembrie 2013 prin care a declarat ca neconstitutionale prevederile art.16 alin.(3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

"Observand ca, in cazul consilierilor locali, fara a distinge daca pierderea calitatii de membru al partidului este sau nu imputabila, masura excluderii din partid produce un efect juridic extrem de grav - incetarea mandatului, Curtea retine ca imposibilitatea de a contesta in fata instantei judecatoresti o asemenea masura dispusa fara a verifica respectarea statutului si a procedurilor statutare este contrara dreptului de acces la o instanta judecatoreasca si face ca drepturile enuntate sa fie lipsite de continutul juridic garantat de statul de drept si democratic", sustin judecatorii Curtii.

Exceptia a fost ridicata de Dumitru Voicu intr-o cauza avand ca obiect o contestatie impotriva hotararii de excludere dintr-un partid politic.

Obiectul exceptiei il constituie prevederile: "Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic este supusa numai jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului".

Curtea precizeaza ca, anterior, a analizat aceeasi prevedere, dar a respins-o ca neintemeiata cu motivarea ca instantele nu au competenta de a cenzura hotararile organelor de asa-numita "jurisdictie interna a partidelor", hotarari care au caracter de acte politice.

"Cu toate acestea, din perspectiva consecintelor juridice grave pe care masura excluderii din partid le produce asupra mandatului alesilor locali, constand in incetarea acestuia, si a numarului semnificativ de astfel de cauze cu care instanta de contencios constitutional a fost sesizata, Curtea considera ca se impune o distinctie clara intre normele de deontologie proprii partidelor politice si normele care, instituind drepturi si obligatii ale membrilor partidului si ale organelor statutare, sanctiuni pentru abaterile de la prevederile statutare si procedurile de urmat in aceste cazuri, au evident natura juridica. Aceste norme au forta juridica obligatorie si se inscriu in notiunea de 'lege', astfel cum aceasta a fost conturata potrivit jurisprudentei CEDO, ca notiune autonoma", se arata in motivare.

Judecatorii CCR mentioneaza ca prevederile criticate, instituind competenta exclusiva a organelor cu atributii jurisdictionale ale partidului politic de a aprecia asupra respectarii normelor statuare de catre membrii de partid, elimina, in fapt, controlul judecatoresc in ceea ce priveste respectarea de catre acestea a propriului statut si impiedica astfel accesul liber la justitie.

Ei retin ca problema constitutionalitatii acestor dispozitii trebuie privita cu maxima exigenta in conditiile in care pierderea calitatii de membru al unui partid poate fi expresia unor premise subiective ori a arbitrariului.

Curtea constata ca instanta, primind o cerere prin care se contesta legalitatea excluderii din partid, chiar daca ar observa ca au fost incalcate procedurile statutare, nu poate decat sa respinga cererea ca inadmisibila, nefiind competenta material sa o judece.

CCR precizeaza ca, in aceasta materie, controlul judecatoresc nu poate fi realizat decat asupra statutului si a regularitatii desfasurarii procedurii statutare in fata organelor cu atributii jurisdictionale ale partidului, si nu asupra oportunitatii sanctiunii aplicate.

"Curtea constata ca reglementarea dedusa controlului de constitutionalitate incalca dispozitiile art.21, potrivit carora nicio lege nu poate ingradi exercitarea dreptului oricarei persoane de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si a intereselor sale legitime, deoarece, potrivit art.16 alin.(3) din Legea nr.14/2003, cererea membrului de partid caruia i s-a aplicat sanctiunea excluderii din partid nu poate ajunge niciodata sa fie examinata in mod efectiv de un judecator impartial si independent. Asadar, in aceasta materie, liberul acces la justitie este nu doar limitat, ci complet anihilat. (...) Chiar daca prin legea speciala competenta materiala de solutionare a unei cauze este atribuita altor organe, solutiile acestora pot fi contestate in justitie, respectandu-se astfel dreptul de acces liber la justitie", se spune in document.

Potrivit CCR, dispozitiile art.37 din Constitutie, care prevad dreptul de a fi ales, trebuie coroborate si cu cele potrivit carora "cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea", astfel incat alesul local trebuie sa beneficieze si de dreptul de a isi exercita netulburat functia in care a fost ales prin votul electoratului.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.

  • Opinie separata CCR: Controlul judecatoresc in cazul excluderii din partid, ingerinta in activitatea interna a formatiunilor politice

Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, si judecatorul Valer Dorneanu sustin, intr-o opinie separata, ca posibilitatea exercitarii unui control judecatoresc asupra deciziilor partidelor privitoare la dobandirea sau pierderea calitatii de membru al acestora ar insemna o ingerinta a unei autoritati a statului in activitatea interna a formatiunilor politice si atrag atentia ca acest lucru va genera o supra-aglomerare a instantelor cu cereri de acest tip, scrie Agerpres.

"Rationamentul dezvoltat in decizia fata de care formulam opinie separata porneste de la ideea ca instantele ar trebui sa fie competente sa verifice exclusiv legalitatea deciziilor de excludere din partid, urmarind, in acest scop, indeplinirea conditiilor procedurale prevazute in statutul respectivului partid politic. Trebuie, insa, subliniat ca, in realitate, o asemenea analiza nu este posibil sa fie realizata fara sa se aduca atingere autonomiei partidelor politice (...). Delimitarea sferei legalitatii de cea a oportunitatii in ce priveste aprecierea excluderii din partid reprezinta o operatiune deosebit de dificila, care risca sa plaseze instantele in postura de a interveni in decizia politica, fiind, astfel, denaturat rolul lor de infaptuire a justitiei", afirma Zegrean si Dorneanu.

Cei doi sustin ca sunt in dezacord cu solutia pronuntata prin decizia din 12 decembrie 2013 si considera ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.16 alin.(3) din Legea partidelor politice 14/2003 ar fi trebuit respinsa ca neintemeiata.

Potrivit acestora, CCR a dezvoltat, pana in prezent, o bogata jurisprudenta prin care a confirmat constitutionalitatea prevederilor de lege mentionate, fiind pronuntate zece decizii in acest sens.

Zegrean si Dorneanu arata ca solutionarea contestatiilor impotriva masurii de excludere din partid a unui membru este de competenta exclusiva a comisiilor de arbitraj, care sunt reglementate prin statutele partidelor, fiind exclusa procedura jurisdictionala in fata instantelor.

In opinia formulata se reaminteste ca si CEDO a statuat ca liberul acces la justitie nu este un drept absolut, ci necesita, prin insasi natura sa, o reglementare din partea statului, care are o anumita marja de apreciere in stabilirea unor limitari ale acestuia, atat timp cat nu aduce atingere insasi esentei acestui drept.

Curtea a mai retinut ca, in principiu, pierderea calitatii de membru al unui partid politic se produce fie in mod voluntar - prin demisie, fie prin excludere - ca sanctiune hotarata si aplicata de catre organismul statutar stabilit in mod expres in acest scop.

In cea de-a doua ipoteza, cea a excluderii, pierderea calitatii de membru poate interveni in situatia in care persoana in cauza a incalcat prevederile Statutului ori hotararile organismelor de conducere sau cand a savarsit abateri grave, inclusiv prin actiuni ori prin declaratii publice impotriva hotararilor luate prin vot de organismele de conducere ale partidului. Asemenea cazuri pot fi analizate numai de organele specifice ale partidului, acestea fiind singurele in masura sa aprecieze daca, si in ce masura, membrul se face vinovat de nerespectarea disciplinei interne si daca aceasta este de natura sa conduca la excluderea sa.

"Normele cuprinse in statutele partidelor politice nu au insa natura juridica in sensul aratat, ci reprezinta reguli de conduita interna a caror respectare este necesara pentru buna functionare a partidului ca structura asociativa. Acesta este motivul pentru care instantele nu au competenta de a cenzura hotararile organelor de asa-numita 'jurisdictie interna' a partidelor, hotarari care au caracter de acte politice, emise in baza unor norme proprii statutelor acestora", subliniaza cei doi judecatori.

Cei doi membri CCR considera ca, avand in vedere ca in cauza de fata nu au fost invederate elemente de noutate fata de motivarile exceptiilor deja solutionate de CCR, care sa determine reconsiderarea vastei si convingatoarei sale jurisprudente in materie, acestea isi mentin pe deplin valabilitatea.

"Justificarea prezentului reviriment jurisprudential prin numarul mare de plangeri referitoare la contestarea deciziilor de excludere din partide pe care instantele le resping ca inadmisibile nu poate fi considerat un argument in acest sens. Mai mult decat atat, ar fi trebuit sa se aiba in vedere ca admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin.(3) din Legea partidelor politice 14/2003 va genera o supra-aglomerare a instantelor cu cereri de acest tip, tinand cont de faptul ca, in prezent, in Romania functioneaza legal o multitudine de partide politice. Posibilitatea exercitarii unui control judecatoresc asupra deciziilor partidelor privitoare la dobandirea sau pierderea calitatii de membru al acestora ar insemna o ingerinta a unei autoritati a statului in activitatea interna a partidelor, in mecanismele proprii de organizare si functionare, controlul deciziilor de acest tip al organelor partidelor fiind incompatibila cu autonomia acestora, inerenta rolului lor in dezvoltarea si mentinerea unei societati democratice", mai subliniaza Zegrean si Dorneanu.