Presedintele Traian Basescu nu a promulgat joi legea privind parteneriatul public-privat, trimitand-o Parlamentului spre reexaminare, acuzand faptul ca nu sunt definite in mod transparent aspectele ce pot conduce la denuntarea unilaterala a contractului si nici modul in care se va face inlocuirea partenerului privat.

Potrivit Art. 38 din noua Lege a parteneriatului public-privat, partenerul public poate sa denunte unilateral contractul de parteneriat public-privat din motive exceptionale legate de interesul national sau local, dupa caz. Astfel, legea prevede urmatoarele:

"Art. 38. - (1) Din motive exceptionale legate de interesul national sau local, dupa caz, partenerul public poate, cu notificarea prealabila a partenerului privat si a societatii de proiect:

a) modifica unilateral anumite prevederi ale contractului de parteneriat public-privat, daca aceasta posibilitate a fost inclusa in documentatia de atribuire intr-o modalitate clara, precisa si neechivoca, si fara a se altera natura generica a contractului initial sau in orice alta situatie de modificare unilaterala a contractului prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, care se aplica in mod corespunzator;

b) denunta unilateral contractul de parteneriat public-privat, in conditiile legii.

(2) In cazul in care modificarea ori denuntarea unilaterala a contractului ii aduce un prejudiciu, partenerul privat are dreptul sa primeasca o despagubire, stabilita potrivit prevederilor normelor de aplicare a legii, modalitatea de determinare fiind prevazuta in contractul de parteneriat public-privat".

Administratia Prezidentiala acuza faptul ca legea nu defineste "motivele exceptionale legate de interesul national sau local".

"Aceasta reglementare detaliata a masurilor exceptionale in care poate fi denuntat contractul de parteneriat public-privat se impune cu atat mai mult cu cat in aceasta situatie partenerul privat va avea dreptul sa primeasca o despagubire daca aceasta denuntare ii creeaza un prejudiciu.

Pentru atragerea investitorilor este necesar ca Romania sa aiba un cadru juridic predictibil in materie, astfel incat sa se cunoasca de la inceput regimul juridic aplicabil parteneriatului public-privat. Or, o asemenea prevedere ce nu reglementeaza in mod transparent aspectele ce pot conduce la denuntarea unilaterala a contractului lasa loc arbitrariului si unei marje largi de actiune partenerului public in derularea eventualelor contracte de parteneriat public-privat, ceea ce poate afecta climatul investitional.

In jurisprudenta sa, in ceea ce priveste aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate si predictibilitate pe care un text de lege trebuie sa le indeplineasca, Curtea Constitutionala constata ca 'legea trebuie sa fie, in acelasi timp, accesibila si previzibila. (Hotararea din 26 aprilie 1979 pronuntata in Cauza Sunday Times impotriva Regatului Unit). In continuare, Curtea constata ca, potrivit Art. 8 alin. (4) teza intai din Legea privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, 'textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce', iar, potrivit Art. 36 alin. (1) din aceeasi lege, 'actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie'. Astfel, respectarea acestor norme concura la asigurarea unei legislatii care respecta principiul securitatii raporturilor juridice, avand claritatea si previzibilitatea necesara. Totodata, trebuie avute in vedere si dispozitiile constitutionale (...) ale Art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit carora, 'In Romania, respectarea [...] legilor este obligatorie'. Astfel, Curtea constata ca (...) nerespectarea normelor de tehnica legislativa determina aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare principiului securitatii raporturilor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii'. (Decizia Curtii Constitutionale nr. 26/2012)", argumenteaza Presedintia.

In plus, art. 42 din noua Lege a parteneriatului public-privat prevede o procedura lipsita de transparenta in ceea ce priveste inlocuirea partenerului privat, fara realizarea unei noi proceduri de atribuire, potrivit sursei citate.

Astfel, Art. 42 prevede urmatoarele:

"Art. 42. - (1) In cazul in care partenerul privat sau societatea de proiect nu isi indeplineste obligatiile asumate in cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligatiile fata de finantatorii proiectului, partenerul public, din proprie initiativa sau la solicitarea finantatorilor proiectului, va putea inlocui partenerul privat in conditiile alin. (2) si (3).

(2) Inlocuirea partenerului privat se poate face fara realizarea unei noi proceduri de atribuire, numai daca:

a) aceasta posibilitate a fost prevazuta in cadrul documentatiei de atribuire initiale intr-o modalitate clara, precisa si neechivoca, indicandu-se cauzele unei astfel de inlocuiri potentiale si conditiile in care poate fi realizata, in conformitate cu prevederile normelor de aplicare; si

b) aceasta posibilitate a fost inclusa in cadrul contractului de parteneriat public-privat, in conformitate cu prevederile normelor de aplicare.

(3) In absenta indeplinirii tuturor conditiilor prevazute la alin. (2), orice inlocuire a partenerului privat necesita declansarea unei noi proceduri de atribuire".

Administratia Prezidentiala considera insa ca, desi procedura inlocuirii partenerului privat, fara derularea unei noi proceduri de atribuire, in cazul in care partenerul privat sau societatea de proiect nu isi indeplineste obligatiile asumate in cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligatiile fata de finantatorii proiectului, poate fi justificata, principiile egalitatii de tratament si transparentei decizionale trebuie aplicate.

"Aceste principii sunt menite sa ofere o protectie adecvata investitorilor in cadrul procedurilor derulate pentru atribuirea contractelor, precum si posibilitatea verificarii cheltuirii banilor publici, avand in vedere faptul ca, potrivit Art. 12 din noua lege, 'Partenerul public poate contribui la finantarea realizarii investitiilor cu resurse financiare publice provenind exclusiv din fonduri externe nerambursabile postaderare si din contributia nationala aferenta acestora, in conditiile prevazute de legislatia Uniunii Europene'. Mai mult decat atat, consideram ca este necesar ca legea sa prevada criteriile in baza carora vor fi atribuite proiectele de parteneriat public-privat, atunci cand nu va avea loc o noua procedura de atribuire intemeiata pe legislatia privind achizitiile publice si nu prin intermediul normelor de aplicare, ce au o forta juridica inferioara legii".