O decizie a magistratilor de la Tribunalul Cluj obliga muncipalitatea din Cluj-Napoca sa despagubeasca 200 de romi, individual, cu suma de 2.000 de euro, pentru faptul ca i-au relocat in urma cu trei ani din locuintele in care traiau, relateaza Agerpres.

Procesul a fost intentat de organizatia European Roma Rights, care i-a reprezentat pe cei 200 de romi in demersul facut in instanta.

Potrivit unui comunicat de presa publicat marti, instanta Tribunalului Cluj constata nelegalitatea Dispozitiei 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca. La acel moment, in decembrie 2010, primar al municipiului Cluj-Napoca era Sorin Apostu.

De asemenea, decizia Curtii de Apel obliga paratii ca, pe langa plata celor 2.000 de euro de persoana, ceea ce ar insemna un total de 400.000 de euro, sa puna la dispozitia reclamantilor locuinte care sa respecte conditiile minimale stipulate in Anexa 1 a Legii nr.114/1996.

Decizia tribunalului Cluj a fost data in 30 decembrie 2013, cu drept de recurs in termen de 5 zile.

Potrivit reprezentantilor Primariei Cluj-Napoca, decizia va fi atacata cu recurs dupa ce vor primi motivarea instantei.

In decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuintele in care stateau pe strada Coastei din Cluj-Napoca.

Potrivit reprezentantilor Primariei Cluj-Napoca, la inceputul anilor 2000, pe strada Coastei locuiau 18 familii in patru imobile, cu chirie, insa raporturile contractuale cu municipalitatea au incetat in anul 2004. Tot atunci, reprezentantii primariei au constatat ca imobilele sunt foarte degradate si ulterior au si fost declarate de comisia de specialitate ca fiind improprii pentru locuire. In anii ulteriori insa, in jurul celor 18 familii s-au mai mutat si altele, iar in jurul celor patru imobile au fost incropite spatii in care au ajuns sa locuiasca cateva sute de romi. Amenajarile improvizate nu dispuneau de apa curent, sistem de evacuare a apelor uzate sau grupuri sanitare si nici de alimentare u gaze.

"Dupa cautari si evaluari indelungate, motivate de lipsa unui teren in proprietatea publica care sa permita dezvoltarea unui proiect in regim social, dar si de cresterea exorbitanta a preturilor pe piata imobiliara clujeana, in perioada 2005-2009, in cele din urma s-a gasit o solutie", se arata intr-un comunicat al Biroului de Presa al Primariei Cluj-Napoca.

Solutia a constat intr-o hotarare luata Consiliului local in urma careia cei 300 de romi au fost mutati in Pata Rat, care este o zona de la marginea orasului in care traiesc mai multe colonii de romi. Municipalitatea a construit acolo 40 de locuinte in 10 spatii modulare, pentru cei 300 de romi.

Acestia au protestat la acel moment pe de o parte pentru ca au fost mutati in miezul iernii, intr-o perioada cu temperaturi foarte joase, dar si pentru ca locuintele erau dupa parerea lor improprii, nu aveau caldura, aveau o baie la mai multe familii si traiau 'la inghesuiala'.

Romii au protestat la acel moment si in strada, cerand conditii mai decente de trai.

Ulterior, spatiul pe care se aflau cele patru imobile de pe strada Coastei a fost concesionat catre Mitropolia Clujului, Albei si Maramuresului, care a construit acolo un campus pentru Institutul Teologic, inaugurat chiar in urma cu o luna