Intre dealurile Husilor, acolo unde statistica ne spune ca se afla polul saraciei din Europa, un sat sfideaza stereotipurile. In Padureni, vizitatorul gaseste piscina, teatru de vara si terenuri pentru sport. Nu sunt mofturi. Au fost construite dupa ce satenii au inceput constructia de drumuri, bransamentele la apa si canalizare. Inainte de toate, satenii au infiintat un centru de gospodarire unde sunt create, prin forte proprii, aceste investitii. Centrul atrage forta de munca si asigura independenta satului in privinta lucrarilor edilitare. Rezultatul? Padureniul atrage in fiecare vacanta mii de vizitatori de la oras. Asta in conditiile in care datele oficiale plaseaza judetul Vaslui in polul saraciei, cu cea mai slaba putere de cumparare din UE. Padureniul a devenit insa un exemplu pentru orice sat din Romania. Transformarea a inceput la Revolutie si a fost gandita de un primar care acum 30 de ani vedea prima oara Occidentul.

Cel mai frumos sat din "gaura neagra" a Europei

Comuna Padureni din judetul Vaslui este compusa din sapte sate, iar centrul de comuna este satul Padureni. La capatul a peste 20 de ani de transformari continue, satul s-a transformat intr-o asezare atipica peisajului rural general romanesc - dispune de amenajari care nu pot fi vazute nici unele orase din tara.

Planurile de transformare a comunei au inceput dupa Revolutie, cand a fost ales primar Temistocle Diaconu, directorul de atunci al centrului cultural.

"Chiar dupa desfiintarea CAP-urilor, oamenii au fost intelepti, nu au distrus nimic, la propunerea mea, si am reusit sa cream un sector de gospodarire comunala. Intelepciunea lor a fost rasplatita, pentru ca si-au dat seama ca daca le-ar fi distrus, am fi fost mult mai saraci decat eram", a povestit Temistocle Diaconu pentru HotNews.ro.

Printre cele mai spectaculoase investitii ale primariei se numara piscina, sala de spectacole si un parc inedit. Toate acestea in paralel cu investitii in infrastructura rutiera si de utilitati.

Cum s-a transformat comuna

Infrastructura:

  • a fost infiintat un atelier de tamplarie, un gater al primariei si un atelier mecanic pentru mijloacele de transport de care comuna beneficia inainte de '90
  • prin SAPARD au fost modernizati 4,37 km de drum intre 3 sate
  • prin masura 322, din 2011 comuna Padureni dispune de canalizare, statie de epurare. Au fost modernizati 7 km de drum si trotuare in satul Padureni, si a fost achizitionat un buldoexcavator pentru intretinere drumuri.
  • cu ajutor financiar din Elvetia s-a realizat alimentare cu apa intr-un sat
  • primaria a achizitionat un tractor cu remorca, autogunoiera si doua microbuze cu care comuna se gospodareste
  • in satul Davidesti, cu ajutor financiar din Belgia, a fost introdusa "prima centrala telefonica acolo in sat in sistem digital" si televiziune prin cablu toate satele
  • prin PHARE a fost accesat un proiect privind colectarea si selectarea deseurilor
  • in comuna functioneaza doua dispensare, doua cabinete de medicina de familie, farmacii si stomatologii

Cultural si Educatie:

  • prin proiecte PHARE a fost construit un centru de zi pentru 30 de copii care provin din familii aflate in dificultate pentru evitarea abandonului scolar. Aici copiii iau masa de pranz, isi fa lectiile, se pot odihni si sunt ajutati de cadre didactice pentru a se pregati. Seara sunt transportati in familie cu microbuzul
  • dintr-o fosta brutarie a fost amenajata sala Armonia, care functioneaza ca sala de festivitati si ca discoteca.
  • de 37 de ani in comuna se organizeaza Festivalul Hora, eveniment infiintat de primar la 23 de ani, pe cand era director de camin cultural. In anul 2013, la festival au participat 2.200 de persoane care au platit bilet
  • centrul cultural este locul unde isi desfasoara activitatile ansamblul Stejarelul, Asociatia Culturala Ethnos, grupul vocal si alte formatii. Sala Armonia si sala de festivitati a centrului cultural se inchiriaza fie de catre localnici, in primul rand, fie de persoane din alte localitati.
  • cu ajutor financiar din Elvetia s-a realizat reparatia unei scoli la Valeni, modernizarea si extinderea centrului cultural din Padureni, o sala de gimnastica la scoala Padureni si un cabinet de informatica - primul in scolile din mediul rural din judetul Vaslui, spune primarul
  • in satul Davidesti, cu finantare din Belgia a fost construit un camin cultural
  • primaria a castigat un proiect prin Asociatia Culturala Ethnos, care a fost finantat pentru educarea populatiei privind protectia mediului. Grupe de copii - Strajerii mediului - au mers prin sate si au colectat deseurile.
  • a fost editata revista Padurenii.

Agrement:

  • langa cladirea primariei a fost construita o piscina si un lac de agrement in jurul carora a fost amenajat un spatiu cu gratare, foisoare si mini-terenuri de sport pe care oricine le poate inchiria. Recordul de persoane care au intrat la piscina, pe baza biletelor de intrare, a fost inregistrat in urma cu un an: 860 de persoane
  • in zona centrala a fost amenajat un alt spatiu verde cu terase, foisoare si locuri de joaca pentru copii, spatii ce de asemenea pot fi inchiriate
  • activitatile Salii Armonia, ale centrului cultural si ale piscinei produc o septime din bugetul comunei Padureni la capitolul venituri, spune primarul.
  • toate elementele de mobilier din spatiul public, precum si din scoala sunt construite in cadrul atelierului primariei.

    • Povestea piscinei

    Piscina de satul Padureni este una dintre cele mai importante atractii pentru tinerii din sat si din zona. Insa constructia sa a fost privita cu scepticism inca de la avansarea acestei idei, si chiar si acum ea este prezentata in media ca "moft" intr-o comunitate care nu este "100% asfaltata". Cu toate acestea, primarul sustine ca bazinul a avut un impact deosebit in comunitate, ca investitia a fost deja amortizata si ca in prezent aduce bani la buget.

    Temistocle Diaconu, primar Padureni:

    • "Cu piscina eram dator sa o construiesc. Inainte de 1989, am ramas mahnit de faptul ca mai multi copii si tineri s-au inecat in iazuri improvizate. Am propus sa se faca un fel de strand, o groapa betonata cum i-am spus eu la vremea aceea, minimalizand. Am fost privit cu persiflare. Eram director de camin cultural si am avut aceasta initiativa intr-o sedinta comunala.
    • Dupa Revolutie, am avut o surpriza extraordinara. Doua femei in varsta au venit la birou cand noi restituiam pamantul oamenilor. M-au intrebat: domnule, ati ajuns primar, mai vreti sa faceti acel bazin de inot de care spuneati dumneavoastra, ar fi posibil vreodata?
    • Eu le-am spus ca sigur ca mi-as dori si atunci mi-au zis: uitati, noi il dam comunei, dati-ne in alta parte la schimb. Le-am dat in partea de sud a comunei si in camp. Iar restul pamantului l-au cedat pur si simplu, fara un ban, comunei. Asta mi-a dat o bucurie imensa, sa vezi asa ceva, oameni atat de altruisti.
    • In 2007 si in 2008 am avut o data 60.000 de lei si o data alti 60.000 de lei. Am cheltuit deci 120.000 de lei cu acest bazin de inot, bani din bugetul local.
    • In 2009, 2010 si 2011, trei ani, am incasat 130.000 de lei, deci un miliard 300 bani vechi. In 2012 am incasat 560 de milioane de lei, bani vechi.
    • A fost nu numai amortizata cheltuiala, dar impactul pe care l-a avut a fost deosebit. Record intr-o zi, pe baza de bilete vandute: 860 de persoane intr-o sambata anul trecut, anul acesta 830, restul 700, 500.
    • Copiii sunt invatati sa inoate de profesorul de educatie fizica, ii ajuta si baietii din sat, avem un salvamar pe timpul verii care ii supravegheaza si ii ajuta pe cei mici in asa fel incat sa deprinda inotul".

    Pe langa ceea ce s-a facut in comuna Padureni, autoritatile locale isi propun sa extinda investitiile in infrastructura si sa finalizeze cateva proiecte deja incepute. In plus, ei vor sa continue liniile de investitii pe educatie, cultura, agrement si turism.

    Unele investitii au fost incepute, altele se afla in faza de proiect si asteapta finantari europene:

    • Scoala de la Padureni se afla intr-un program guvernamental de refacere si extindere
    • Prin ordonanta de guvern 577 doua sate din comuna vor fi alimentate si ele cu apa
    • Prin Grupul de Actiune Locala (GAL) care are sediul la Padureni se deruleaza doua proiecte: unul de cultura si unul prin masura 322 dezvoltare rurala care are ca obiectiv alimentarea cu apa a inca unui sat.

    • Este in curs de realizare un teren cu nocturna pentru cinci discipline: handbal, minifotbal, tenis de camp, volei, baschet. Baza sportiva este proiectata cu dusuri, toalete, vestiare. (foto1)
    • Se va infiinta o piata agroalimentara pentru lactate, carne, peste si legume-fructe, un centru de informare pentru dezvoltare rurala, birou de notariat si pentru asociatia crescatorilor de animale.
    • Prin proiect GAL va fi amenajata pe un teren cumparat deja de primarie o casa cu specific local unde va fi Muzeul Casa Bunicii. (foto2)
    • Un alt proiect al primariei aflat in derulare este ridicarea unui spatiu de cazare pentru turisti, format din mai multe casute din lemn amplasat in zona centrala a comunei, langa piscina si celelalte zone de agrement.

    Intalnirea cu Occidentul a fost punctul de inceput pentru transformarea comunei Padureni peste ani. In 1979, Temistocle Diaconu, pe atunci director al centrului cultural, pleca pentru prima oara intr-o tara straina impreuna cu ansamblul folcloric pe care il conducea.

    Ceea ce a vazut in afara Romaniei a reprezentat "socul" care a pus in miscare imaginatia primarului de mai tarziu. A incercat sa aduca "macar jumatate" din occident in satul natal, insa facand eforturi ca nemultumirea sa nu ii fie perceputa drept "moft".

    • In 1989, in decembrie, eu am fost ales in parc aici, in centrul comunei, ca primar. Mi-am dat seama ce asteapta oamenii de la mine: sa fiu in stare sa innoiesc cat mai mult.
    • Si mai ales eu aveam un termen de comparatie. Eu aveam o stare de nemultumire permanenta si incercam sa nu ma exteriorizez, sa nu le arat oamenilor ca cine stie ce mofturi exagerate sau cine stie ce idei am eu.
    • Dar vazusem in 1979 cand am iesit prima data cu ansamblul in Franta, Belgia si in 14 tari din Occident. M-am intors acasa si mahnirea imi era mare pentru ca mi-as fi dorit macar jumatate din ce era acolo sa fi fost si aici, la Padureni.
    • Iar dupa 1989, cand pe umerii mei apasa o asemenea responsabilitate in fata oamenilor, va imaginati ca trebuia sa gandesc cum pot eu sa fac cat mai multe, sa fac un echilibru si intre cele 7 sate.
    • Prioritatea zero era intotdeauna: se construiau drumurile, alimentarile cu apa, lucruri cu care acum suntem oarecum multumiti, dar sigur mai avem atatea de facut.
    • Am inceput in primul rand sa ma gandesc cum fac ca aceste drumuri sa arate altfel si sa fie practicabile, sa nu fie o piedica in dezvoltarea zonei. Apoi sa vad cum innoiesc si sa fac foarte atractive toate institutiile comunei.

    Ce v-ati gandit in '79 cand ati fost prima data in strainatate?

  • Ce am vazut atunci acolo, pentru mine a fost un soc. Nu vazusem Occidentul, nu vazusem activitatile, nu vazusem prosperitatea de acolo. Curatenia, ordinea mi le doream aici la Padureni.
  • Imi faceam un gand asa utopic: daca as fi avut 80 de autocare sa ii duc pe toti acolo, cateva zile. Si sa ne intoarcem si sa ne rusinam in primul rand de lucrurile pe care le neglijam, aspectul privind curatenia, ordinea, grija fata de arbori, de plante, de padure, si sa valorificam ceea ce avem noi frumos: traditii, lucrurile care erau simple poate.
  • Le-am vorbit mult consatenilor nostri si am inceput sa le dau exemplu prin felul cum arata caminul cultural. Eu va spuneam ca la 23 de ani mi-au dat functia de director de camin cultural.
  • Imi placea foarte mult, eu am inceput sa constitui acest ansamblu Stejarelul la scoala. Eram invatator si am fost nevoit sa invat atunci 9 tipuri de instrumente muzicale, singur, autodidact. Stiam doar acordeonul si contrabasul si sa demonstrez ca si aici putem ajuta copiii care pot sa isi dezvolte un talent pe care il avem si sa valorificam si sa pastram traditiile.

    • Cati padureni ati dus in strainatate?

  • Sunt multi, pentru ca in ansamblul nostru cred ca peste 200 de instrumentisti si dansatori am rulat in mai multe generatii. Ei au fost cu mine, am oferit impreuna spectacole si am vizitat acele tari.
  • Au fost oameni si prin acele stagii de pregatire. Anul trecut, de exemplu, am fost impreuna cu 30 de familii - care au gazduit francezi si elvetieni in casele lor - am fost invitati in Franta, apoi in Elvetia la Confederatia Viticultorilor.
  • Va rog sa ma credeti, am simtit un moment de mare mandrie si de bucurie sufleteasca atunci cand ne-au asteptat si ne-au primit intr-un mod deosebit. Ne-am simtit onorati cand fostul presedinte al Confederatiei Viticultorilor si actualul presedinte cu intreaga suita din sediul acestei confederatii ne-au asteptat ca pe niste oaspeti deosebiti.

    • Si acolo m-am uitat la consatenii mei care aproape aveau lacrimi in ochi de bucurie, erau uimiti de ce au vazut. Unii au vazut pentru prima data Occidentul si, va dati seama, Elvetia.
    • Deosebit de instructiv pentru oamenii nostri cand au vazut ce primire si cu cat demnitate poti pasi acolo, pentru ca lasasem urme cu copiii lor pe care ii gazduisem noi in 1999.
    • De doua ori ne-au invitat cu ansamblul nostru la Festivalul international de jazz de la Montreux pentru a sustine spectacole in deschidere - folclorul ca origine a muzicii culte. Iar a fost un prilej deosebit de mandrie si de satisfactie, dar si de convingere ca si zona noastra are oameni care pot oferi ceva celorlalti, chiar din Occident. Ca se poate si aici gandi si simti si suntem iubitori de frumos si de traditii.
    • Am avut si sansa sa fim infratiti cu trei localitati din trei tari diferite Franta, Belgia si Elvetia. (n.red - Merdrignac, LesBons Villers si Saint-Martin).

    Populatia din judetul Vaslui este cea mai saraca din Uniunea Europeana, ca produs intern brut pe locuitor, calculat in functie de puterea de cumparare. Aceasta este concluzia rezultata in raportul "Eurostat regional yearbook 2013", realizat de Biroul european de statistica. (foto1)

    La nivelul unitatilor NUTS 3 (judete, in cazul Romaniei - n.r.) din UE, in anul 2010, PIB-ul pe locuitor a variat de la 5.000 PPS (purchasing power standars - standardul puterii de cumparare - n.r.) (20 % din media UE) in Vaslui, Romania, la 143.800 PPS (587%) in regiunea Inner London - West, Marea Britanie. Intre cele doua limite a fost un raport de 28,8 la 1", sustine Eurostat.

    Pe primele locuri la somaj, pe ultimele la PIB/cap de locuitor

    Statistica nationala este la fel de nemiloasa. Pe luna octombrie 2013, datele oficiale pun judetul Vaslui pe al 4-lea loc de la coada in ceea ce priveste rata somajului: 8,74% fata de media nationala de 5,40%, in crestere cu 1,8 puncte procentuale fata de luna septembrie.

    In 2012, judetul Vaslui a contabilizat cel mai mic PIB pe cap de locuitor dintre toate judetele tarii: 2,97 euro fata de media nationala de 5,66 euro. (Sursa)

    In 2013 situatia nu arata mai bine. In ceea ce priveste valoarea economica a judetelor, Vaslui ocupa locul 37 cu o valoare de 5,6 miliarde de lei, luand fata a patru judete care sunt insa de aproape doua ori mai mici ca numar de populatie. (Sursa)

    In plus, statistica mai arata ca judetul Vaslui nu este unul dintre cele mai atractive judete pentru companiile straine. (Sursa)

    Statisticile civilizatiei - Vaslui, judetul codas in clasamentul privind locuintele cu baie in interior si alimentate cu apa curenta

    Potrivit rezultatelor recensamantului din 2011, judetul Vaslui se afla la coada clasamentului privind numarul de locuinte alimentate cu apa curenta. Astfel, in judetul Vaslui doar 36,8% dintre gospodarii sunt legate la apa curenta (fata de 66,7% media nationala).

    Mai mult, judetul Vaslui este al doilea de la coada si atunci cand vine vorba de baie in interior: 32,6% (fata de 61% media pe tara). (Vezi aici detalii)

    -----

    • Daca stiti si alte cazuri de sate care au fost schimbate la fata, trimiteti un mesaj sau fotografii prin formularul de la finalul articolului

    Reportajul HotNews.ro a pornit de la un articol publicat in Ziarul Lumina