Bugetele curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor, care trebuiau sa fie preluate in gestionare incepand din 2014 de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), vor ramane in gestionarea Ministerului Justitiei, pe motiv ca ICCJ nu dispune de capacitatea administrativa de preluare a acestora, scrie Mediafax.

Potrivit articolului 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor vor fi preluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Termenul prevazut la articolul 136 din Legea 304/2004 a fost prorogat succesiv prin mai multe acte normative, ultima fiind realizata prin articolul II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 81/2012, pana la data de 1 ianuarie 2014. Prorogarea succesiva a fost justificata prin faptul ca nu au fost indeplinite conditiile pentru ca aceasta instanta sa poata prelua atributia legata de gestionarea bugetelor tuturor instantelor judecatoresti din Romania, avand in vedere multiplele implicatii atat sub aspect financiar, cat si normativ, organizatoric si de capacitate administrativa.

In prezent, intr-un proiect de ordonanta de urgenta se propune abrogarea articolului 136 din Legea 304/2004, astfel incat Ministerul Justitiei sa isi pastreze atributiile de gestionarea a bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor.

Initiatorii proiectului justifica masura si prin faptul ca orice decizie in acest domeniu se adopta numai in colaborare cu Inalta Curte de Casatie si Justitie si cu Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, acestia sustin ca, sub aspect normativ, trecerea atributiei de gestionare a bugetului la Inalta Curte de Casatie si Justitie presupune modificarea, adaptarea sau abrogarea unui numar important de acte normative cum ar fi: Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Codul de procedura penala (interpreti, aparatori, constatari, expertize, cheltuielile judiciare care se avanseaza de catre stat), OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si acorduri internationale si alte acte normative in domeniile probatiune, medicina legala, expertiza tehnica judiciara, victimele infractiunilor, expertiza criminalistica, traducatori si interpreti, controlul averilor etc.

"Avand in vedere multitudinea de atributii care rezulta din calitatea de administrator al bugetelor instantelor, la acest moment, Inalta Curtea de Casatie si Justitie nu dispune de capacitatea administrativa de preluare a acestora", sustin initiatorii proiectului.

Acestia precizeaza ca, potrivit articolului 126 din Constitutie, justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. De asemenea, Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.

"Din aceasta dispozitie rezulta ca rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie este de a realiza actul de justitie si de a asigura practica unitara a instantelor judecatoresti, iar nu de a gestiona bugetele instantelor din Romania", justifica initiatorii proiectul de act normativ.

Totodata, acestia arata ca acordarea unor atributii strict administrative unei instante judecatoresti inseamna a deturna atributiile acesteia de natura jurisdictionala spre alte probleme care tin de asigurarea sediilor, a conditiilor materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii instantelor.

"Or, numeroase solicitari ale asociatiilor profesionale ale magistratilor si ale Consiliului Superior al Magistraturii au vizat degrevarea instantelor si eliminarea sarcinilor nejurisdictionale ale instantelor judecatoresti. De asemenea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie trebuie sa asigure functionarea interna a acestei instante, in vederea realizarii rolului sau constitutional, iar exercitarea de catre acesta a atributiei de ordonator principal de credite pentru toate judecatoriile, tribunalele si curtile de apel tara ar crea premisele pentru ca atributiile principale ale sefului instantei supreme sa nu poata fi realizate in cele mai bune conditii", potrivit initiatorilor proiectului.

Potrivit Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea acestor bugete urmau sa fie preluate de ICCJ la 1 ianuarie 2008. Acest termen a fost insa amanat, succesiv, de cinci ori ori pana in prezent, de la 1 ianuarie 2008 la 1 ianuarie 2014, cu argumentul ca astfel se permite ICCJ sa isi organizeze un compartiment economico-administrativ care sa asigure gestionarea resurselor financiare ale tuturor instantelor. Ultima amanare a fost in august 2011, cand Guvernul a decis amanarea pana in 2014 a termenul de la care ICCJ trebuie sa preia atributiile MJ privind gestionarea bugetelor instantelor, fiind din nou invocata lipsa unui aparat administrativ la ICCJ.

"Este evident ca transferul efectiv al atributiilor nu poate avea loc pana la 31 decembrie 2011, pana la acest moment Inalta Curte de Casatie si Justitie neavand organizat un aparat administrativ care sa poata asigura desfasurarea in conditii de normalitate a atributiilor ce decurg din calitatea de ordonator principal de credite pentru bugetul instantelor judecatoresti", se arata in Strategia fiscala a Guvernului pentru perioada 2012-2014.

Guvernul mai sustinea in august 2011 totodata ca Ministerul Justitiei dispune atat de experienta, cat si de capacitatea tehnica necesara gestionarii bugetului instantelor, ceea ce, la acest moment, "instanta suprema nu poate oferi".

In august 2012, premierul Victor Ponta pleda ca bugetul instantelor sa fie preluat incepand cu 2013 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), asa cum se stabilise in 2004.

"Voi sustine inca din acest an, daca Inalta Curte de Casatie si Justitie are si ma anunta ca are logistica necesara, voi sustine trecerea bugetului justitiei catre instanta suprema. Nu cred ca metoda aplicata in ultimii ani de a tine bugetul la Ministerul Justitiei, pentru a avea un anume tip de influenta asupra instantelor, e o metoda corecta", spunea atunci Ponta, care asigura in acea perioada interimatul la Justitie.

"Ne-am asumat ca bugetul instantelor sa fie administrat de ICCJ, tocmai pentru a nu mai fi un instrument al Guvernului", mai afirma Victor Ponta, care amintea faptul ca in 2004, cand ministru al Justitiei era Cristian Diaconescu, la negocierile privind inchiderea capitorului 24 de negociere cu UE s-a admis ca managementul fondurilor justitiei sa nu mai fie in mana Executivului.