Investitiile private in sanatate sunt blocate complet de la inceputul anului, constata Mihail Marcu, presedintele MedLife, cea mai mare retea de clinici private din Romania.

Dezbaterea lunii scoate la lumina un pacat intunecat al sistemului medical romanesc: alocarea de catre stat a fondurilor asiguratilor romani catre spitalele private in functie de un partizanat dubios, de care mediul politic nu este strain. Comisiile care decid sunt formate din oficiali despre care nu se stiu prea multe. Exceptiile devin regula. Legile se schimba mai frecvent decat vremea. Iar competitia bazata pe reguli e doar o vanare de vant.

Principalele concluzii ale dezbaterii:

  • Conduita oficialitatilor statului creeaza un mediu concurential incorect in medicina privata romaneasca.
  • Asigurarile private de sanatate nu vor penetra in aceasta regiune a Europei.
  • Intentia aparenta a noului pachet de baza este de a incepe o decontare masiva catre clinicile private pentru servicii de ambulatoriu.
  • Transformarea unor spitale de stat in societati comerciale va duce la aparitia firmelor capusa care au contracte cu statul si astazi.

Cum vor fi afectate spitalele private de introducerea noului pachet de baza, pentru ca exista multe voci care sustin ca, de fapt, aceasta reforma este aceeasi Marie cu alta palarie?

Mihail Marcu: N-as vrea sa uitam faptul ca au fost foarte foarte multe ordonante de urgenta date in acest an, modificari legislative la nivelul decontarii catre spitalele private. Practic, predictibilitatea in domeniu a scazut foarte mult. Singurii care au facut in ultimii 4-5 ani investitii in sanatate au fost privatii: de cateva sute de milioane de euro. Acestea au disparut cu desavarsire de la inceputul acestui an.

Ne spuneti ca, practic, s-au stopat investitiile private in Sanatate?

Mihail Marcu: Total! In acest moment, in spitale cel putin, investitiile sunt total blocate. Mai ales dupa ce, la inceputul anului, s-au limitat la 5% pe judete decontarile pe care le-ar face Casa Nationala de Asigurari de Sanatate catre privat versus stat.

Acesta e principalul motiv al stoparii investitiilor?

Mihail Marcu: Este unul dintre ele. Dar este vorba si despre predictibilitate. Noi am fost sustinatorii unei masuri care sa duca la functionalitatea mai buna a spitatelelor de stat mari, care sunt importante. Dar lucrurile s-au facut aleatoriu, bazat pe un partizanat evident. Nu stiu in ce directie, caci n-as vrea sa comentez politicile pe care le fac unii sau altii. Dar au existat niste comisii paritare la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, respectiv Ministerului Sanatatii, care au decis care sunt exceptiile de la regula [limitei de 5% la decontari] si exceptiile de la regula au fost, in final, cam 80%. Totalul spitalelor private intr-un judet, teoretic, ar trebui sa contracteze pana la 5% din totalul fondului alocat de Casa catre acest judet pentru unitatile spitalicesti.

Doar ca s-au facut unele exceptii?

Mihail Marcu: Nu unele! S-au facut in majoritate exceptii...

Care pot contracta pana in ce limita?

Mihail Marcu: Care pot contracta pana la cat li s-a aprobat de aceste comisii paritare. Raman cei cativa operatori, in general operatorii de mari dimensiuni care se bazeaza pe incasarile private, care n-au beneficiat de aceste exceptii. Sa va dau un exemplu: in judetul Arad sunt trei spitale – doua au ramas la fel, cu fondurile de anul trecut. Medlife a scazut la 10 la suta. La nivelul Brasovului sunt sase sau sapte spitale private. Acolo, doua n-au beneficiat, adica doua au fost in pragul celor 5 la suta, restul au fost exceptate.

Pare a fi vorba de concurenta incorecta?

Mihail Marcu: Da. De altfel, noi am facut si cateva adrese catre Consiliul Concurentei in acest sens, pentru a vedea ce s-a intamplat si am cerut transparenta CNAS pentru a ne spune cine sunt aceste comisii, din cine sunt formate, pe ce baza fac aceste exceptii.

Si nu ati aflat?

Mihail Marcu: Nu. Nu se stie cine...

E secret?

Mihail Marcu: Pur si simplu nu a fost transparenta pe acest domeniu. Noi suntem, probabil, cel mai mare platitor si contributor la bugetul de stat din acest domeniu, platim cam 35 de milioane de lei pe an diverse taxe si impozite. Dar practic am avut de la stat fonduri mult mai mici decat cele pe care le-am bugetat prin algoritm simplu, cel publicat chiar in normele metodologice ale ministerului.

ASIGURARILE PRIVATE DE SANATATE NU VOR PENETRA IN ACEASTA REGIUNE

Cand au loc aceste modificari importante de legislatie, exista vreo consultare cu mediul privat, cu cei pe care-i afecteaza?

Mihail Marcu: Spre deosebire de anii trecuti, in care n-am fost primit niciodata la niciun minister sau la CNAS, chiar am avut discutii si cu domnul Eugen Nicolaescu si cu cei doi presedinti ai Casei. Dar discutiile n-au dus la niciun rezultat. Au fost discutii dar, in final, n-au existat explicatii.

Revenind la intrebarea initiala: schimba acest pachet de baza, din perspectiva dumneavoastra, lucrurile?

Mihail Marcu: Introduce doua sau trei lucruri care sunt relativ bune, dar trebuie vazut ce inseamna si legislatia secundara. Este foarte important ce se publica ulterior, in legislatia secundara. Sau normele metodologice de aplicare, in cazul nostru, care schimba foarte mult datele problemei. Noul pachet de legi propuse are doua sau trei particularitati: limitarea consultatiilor pe care le pot face pacientii in cadrul unitatilor spitalicesti, in special in sectiile de interne, si care se fac foarte des. In Romania spitalele sunt mult mai pline iarna si mult mai goale vara, ceea ce e real in special in spitalele mici sau de provincie. Cred ca in aceasta directie ceea ce ei definesc prin aceasta lege este bine. Nu trebuie ca omul sa ajunga la spital pentru chestiuni care se pot rezolva in ambulatoriu. Acesta este un principiu corect. Problema este modul in care va fi aplicat mai tarziu...

Exceptiile de la regula, nu?

Mihail Marcu: Exceptiile de la reguli, da.

Ramane spatiu pentru aparitia unor asigurari private dupa ce acest pachet de baza va fi introdus?

Mihail Marcu: Se discuta foarte mult despre lansarea asigurarilor private de sanatate in Romania. Si toata lumea uita ca asigurarile private de sanatate nu au avut un impact nicaieri in fostul bloc comunist. In Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, asigurarile private de sanatate nu au penetrat in randul populatiei. In primul rand mentalitatea populatiei nu permite acest spatiu. In aceasta zona a Europei am ramas tributari acelei idei ca statul trebuie sa acopere totul. Indiferent de cate deductivitati se vor face sau cum se va actiona fiscal si legislativ asupra introducerii acestui pachet. De cealalta parte e relativ neclar care sunt serviciile introduse in acest pachet. Prin urmare nu cred ca avem o sansa de crestere mai mare de, sa zicem, pana in 10% in urmatorii 4-5 ani. Cam acesta e orizontul. Referitor la ultima schimbare, ati vazut ca a mai existat o schimbare cum ca neasiguratii si asiguratii...

Schimbarea schimbarii...

Mihail Marcu: ... sunt inclusi/neinclusi. Aceasta e o chestiune pe care si eu am citit-o cu surprindere acum cateva zile. Ca principiu, eu personal ca un om de dreapta, sunt de acord. Cred ca e un principiu corect: cel care contribuie, care plateste taxe, ar trebui sa si beneficieze mai mult. Dar cum va fi aplicata? Mie mi se pare extrem de complicat si de dificil.

Credeti ca exista vointa politica reala la un guvern de mare coalitie stanga-dreapta sa se ia o astfel de masura? Oricum am privi-o, ea va fi nepopulara pentru o parte a electoratului.

Mihail Marcu: In momentul de fata, masurile care se iau sunt de stanga, nu incape nicio indoiala. Eu nu fac politica. Dar este cert ca toate masurile care s-au luat in ultimul an, foarte multe la presiunea FMI-ului, sunt masuri de stanga. Paradoxal, se incearca niste masuri de dreapta, cel putin la nivel declarativ, care sa incurajeze economia reala sa functioneze, dar in realitate sunt foarte multe masuri de protectionism.

Dar aceasta schimbare totala de ton a Ministerului Sanatatii, si anume diferenta dintre pachetele pentru asigurati si neasigurati, nu este unul dintre efectele lobby-ului intens al privatilor din sanatate?

Mihail Marcu: Daca e vorba de clinicile mari private, pot sa va spun ca Medlife, probabil, desi nu vreau sa vorbesc in numele lor, dar probabil si Regina Maria si Medicover, nu au facut vreun lobby. Eu cel putin nu stiu de asa ceva. Daca vorbim de cele trei mari, ele sigur n-au fost, dar cele mai mici decat cele mari, probabil ca asa este...

Cum schimba pentru o retea mare de spitale private cum este Medlife aceasta ajustare din mers a Ministerului Sanatatii? Va afecteaza in vreun fel?

Mihail Marcu: Platitorul de servicii medicale direct din buzunar este platitorul activ. Sunt cele 5 milioane. Noi n-avem clienti din ceilalti. Avem copiii si, foarte limitat, pensionarii. Deci tot cei activi vor plati. Sa nu va imaginati nicio clipa ca cei care nu sunt asigurati si care de obicei nu-si platesc darile catre stat sunt clientii clinicilor mari. Nici vorba. Clientii clinicilor mari sunt contribuabilii normali care lucreaza tot intr-o companie, are un salariu bun si isi permite sa dea in plus niste bani. Deci nu. Nu ne indreptam in acea zona.

INTENTIA E DE A SE INCEPE O DECONTARE MASIVA CATRE CLINICILE PRIVATE PENTRU SERVICII DE AMBULATORIU

Cat din veniturile Medlife sunt platite direct de catre pacienti, cat prin abonamente si cat prin contractele cu Casa?

Mihail Marcu: Avem 60% si ceva direct din buzunar, cam 30% sunt abonamente si 5% in relatie cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Ministerul Sanatatii intentioneaza ca 40% dintre pacientii care acum merg in spital sa fie transferati catre zona ambulatoriilor de specialitate, adica a policlinicilor. Intrebarea majora este daca aici vor intra si policlinicile private care exista in Romania?

Mihail Marcu: Ca si principiu e corect. Dar aceasta migratie catre niste clinici de stat nu mi se pare viabila pentru ca nu exista aceste clinici de stat. Sunt relativ limitate. Deci ei se vor indrepta fie catre spitale in continuare, fie catre zona privata. S-ar putea face asa ceva doar daca va incepe o decontare masiva catre clinicile private pentru servicii de ambulatoriu. Inteleg ca asta e intentia de baza. Dar sumele care se deconteaza de catre stat in ambulatoriu pentru o consultatie sunt atat de mici, incat nu cred ca un operator de sanatate privat si-ar permite sa contracteze cu statul si sa mearga in directia asta. Nu se acopera nici salariul unui medic, nu mai vorbesc de logistica din spatele lui, secretariat, programare, asistente, echipamente si-asa mai departe. Dar in linia a doua sunt un numar de policlinici private care deconteaza cu statul inclusiv servicii de ambulatoriu.

Dar nu fac masa critica...

Mihail Marcu: Nu fac masa critica si calitatea serviciilor lor este... mult diferita. Pentru a face un diagnostic de calitate, ai nevoie de investitii. Ori investitii la nivelul decontarii pe ambulatoriu ale statului in momentul de fata nu se pot face. Deci nu vad neaparat cum s-ar transfera acesti pacienti catre ambulatoriile decontate de stat. Probabil ca o parte dintre ei vor fi impinsi sa mearga inspre zona privata in care deconteaza si in care platesc si din buzunar.

VOR APAREA EXACT FIRMELE CAPUSA CARE AU CONTRACTE CU STATUL SI ASTAZI

Exista o alta modificare intr-unul dintre proiectele propuse de catre Ministerul Sanatatii care spune ca spitalele de stat vor putea fi si societati comerciale. Ce inseamna asta?

Mihail Marcu: Nu am un raspuns la aceasta intrebare.

Care e logica acestei propuneri?

Mihail Marcu: Intr-un fel, un ochi rade si unul plange. Cel care rade spune asa: bun! In sfarsit vom avea, oarecum, niste jucatori care fiecare sunt societati comerciale. In ziua in care se va intampla asta, Medlife va fi cel mai mare jucator de pe piata serviciilor medicale. Pe de alta parte, din nou pot apare speculatii. Noua ni s-a refuzat, pur si simplu, licenta pentru un spital de urgenta – „privatul nu poate sa faca urgenta”. Cu toate acestea permiti niste privatizari, dar vor fi facute tot de profesorii din spitale, care-si vor face sectii private. Am vazut acest model in Germania: la un spital era un profesor care avea un fel de sectie a lui si lua banii el. Pe firma lui incasa banii. Dar in momentul in care tu nu dai prima oara sansa operatorilor mari, care au investit deja sute de milioane in economie, sa vada daca sunt interesati de asa ceva, asta va naste multe speculatii si este extrem de periculos.

Dar poate profesorii sunt mai buni...

Mihail Marcu: Poate sunt mai buni. Dar asta trebuie vazut, dovedit. Pe ce sunt mai buni? Profesional, fara indoiala ca sunt buni. O parte dintre ei sunt oameni foarte buni. Dar asta nu inseamna ca le da dreptul sa faca un business din chestia asta. Totusi, noi avem o mie doua sute de medici permanent angajati, care n-au plecat in strainatate. O sa-i mentina aceste mici unitati create in cadrul spitalelor pe alti medici mai buni in tara? Nu cred.

In ce fel va afecteaza procentul de 50% pe care Ministerul vrea sa-l dea medicilor care vor o practica privata in spitalele de stat?

Mihail Marcu: Medlife-ul nu va fi direct afectat, in niciun caz.

Ministerul a redus-o de la 60% la 50%.

Mihail Marcu: Medlife-ul este o companie care are o proportie covarsitoare de medici permanenti proprii. Deci nu migreaza nici de la stat, nici de la alt operator de stat...

Dar nu poate aparea o concurenta aici? Pentru un medic sa fie mai confortabil financiar sa lucreze privat intr-un spital de stat decat intr-o clinica privata?

Mihail Marcu: Eu nu cred ca profesorii vor reusi sa faca un business. Sa stiti ca profesorii, si medicii in general, sunt oameni care urasc hartiile. Medicii urasc hartiile si tot ce inseamna birocratie. Daca tu il ajuti sa-si faca toate astea, sa aiba cat mai putin de semnat si de facut pe partea tehnica, in acel moment l-ai ajutat foarte mult si il fidelizezi mult mai usor. Mai degraba am convingerea ca daca se va intampla asa ceva vor aparea anumite firme din piata, care au anumite relatii, si care vor face contracte partizane cu aceste spitale. Problema va fi ca vor aparea capusele, exact firmele capusa care au contracte cu statul si in momentul de fata: pe laboratoare, pe spitale, pe diverse tipuri de servicii. Tot acelea vor fi. Nu va imaginati ca e loc pentru profesori si pentru afacerile lor.