Cutremurele produse in zona Galati sunt de natura tectonica iar din analiza datelor existente nu reiese o influenta notabila a altor factori (inundatii, exploatari de petrol), se arata in raportul intocmit de Institutul national pentru Fizica Pamantului (INFP)-vezi raportul integral in atasament. Efectele constatate in cazul satului Izvoarele sunt neobisnuit de mari pentru cutremure de magnitudine pana in 4, dar sunt puse de specialisti pe seama unor factori obiectivi.

Harta tectonica si sectiunea geologica in zona Izvoarele, jud GalatiFoto: Institutul Geologic al Romaniei

O propunere inedita a raportului vizeaza includerea in procedura de aprobare a exploatarii/extractiei petroliere a monitorizarii seismice in zona respesctiva pe intreaga durata a acestor procese.

Principalele concluzii ale raportului INFP:

  • Secventa de cutremure produse in zona Galati in perioada investigata este de tip roi seismic, cu caracteristicile specifice acestor procese seismice:

- nu se distinge un eveniment cu magnitudinea semnificativ diferita de

restul evenimentelor

- eliberarea energiei tectonice se face pe o durata care poate sa varieze de la cateva zile la cateva luni

- alternanta unor perioade mai calme cu perioade de intensificare a seismicitatii

- este greu de prognozat cu precizie durata roiului intrucat nu exista o relatie descalare intre magnitudinea maxima inregistrata si durata

  • Roiul seismic este neobisnuit pentru zona Galati prin amploarea sa (magnitudine si durata) daca ne raportam la datele disponibile (incepand cu secolul 20). Nu excludem aparitia in trecutul istoric a unor secvente similiare in zona neidentificate din lipsa statiilor seismice de inregistrare in multe alte zone de pe Glob (ex:Bohemia de Vest http://www.ig.cas.cz/en/earthquake-swarm-2013-west-bohemia), cat si in Romania (in avanfosa Arcului Carpatic, zona Sinaia).
  • In Romania insa, din datele instrumentale, roiul de la Galati este semnificativ mai mare, atat ca durata cat si ca numar de evenimente fata de manifestarile similare din alte zone.- In multe alte cazuri de roiuri seismice au fost semnalat e efecte sonore de tipul celor inregistrate in satul Izvoarele ("boom earthquakes").

- In prezent activitatea seismica in zona Galati s-a redus semnificativ, frecventa de producere si magnitudinile scazand incepand cu data de 11.10.2013

- Localizarea cutremurelor indica:

- un aliniament orientat NE-SV de-a lungul unui sistem de falii active cunoscute in zona.

- adancimi focale situate in proportie de 95% in intervalul 1 si 7 km.

Cutremurele produse in zona Galati sunt de natura tectonica iar din analiza datelor existente nu reiese o influenta notabila a altor factori (inundatii, exploatari de petrol).

  • Efectele constatate in cazul satului Izvoarele sunt neobisnuit de mari pentru cutremure de magnitudine pana in 4. Ele sunt puse pe seama urmatorilor factori:

- efecte locale de amplificare a undelor seismice datorita conditiilor solului din zona satului Izvoarele

- efecte de amplificare locala datorita topografiei din zona satului Izvoarele

- efecte macroseismice cumulate, prin actiunea repetata a undelor seismic

- calitatea foarte precara a unor case

  • Acceleratiile maxime inregistrate in satul Izvoarele (20-37cm/s la patrat) indica o intensitate macroseismica in zona de V pe scara Mercalli.
  • Intensitatea macroseismica asteptata in zona Galati conform hartii de hazard seismic este de VII (Mercalli). Aceasta poate fi cauzata numai de producerea
  • cutremurelor vrancene de adancime subcrustala.
  • Monitorizarea activitatii seismice din zona Galati ofera o baza de date unica care va fi valorificata prin studii viitoare detaliate. Avand in vedere complexitatea fenomenului, atat in ceea ce priveste procesul seismic din zona focala, cat si conditiile locale specifice din zona satului Izvoarele, propunem
  • sprijinirea financiara a unor proiecte dedicate solutionarii acestor probleme, cu participare interdisciplinara.
  • Avand in vedere presiunea mare din partea mass-media in legatura cu o posibila influenta a exploatarilor de petrol in diferite zone geografice ale tarii propunem includerea in procedura de aprobare a exploatarii/extractiei a monitorizarii seismice in zona respesctiva pe intreaga durata a acestor procese.

In cuprinsul Promontoriului Nord Dobrogean exista doua sisteme de falii: un sistem de falii longitudinale orientate NV- SE si un sistem de falii transversale care provoaca decrosarea primelor.

Din prima categorie fac parte:

Falia Sfantul Gheorghe. Aceasta falie, mascata de - a lungul traseului ei dobrogean de sedimentele recente ale Deltei Dunarii, este orientata paralel cu Bratul Sf. Gheorghe al Dunarii. Liteanu et al. (1967) au figurat t raseul sinuos al faliei, lucru care sugereaza raporturi de incalecare ale Dobrogei de Nord peste Platforma Scitica, de la nord. Falia Sf. Gheorghe este o falie crustala, dextra, inclinata spre sud. Caracterul ei de falie inversa reflecta efectul uni stress compresiv. Aceasta falie se prelungeste spre est, sub apele Marii Negre, unindu - se cu falia care desparte Depresiunea Karkinitski de Blocul Scitic Falia Peceneaga - Camena.

Falia transcrustala Peceneaga - Camena, orientata NV - SE, pune in contact Platforma Moesica cu Blocul Dobrogei de Nord. De - a lungul ei suprafata Mohorovicic a suferit o ridicare verticala de peste 10 km in compartimentul Platformei Moesice (Radulescu et al., 1976). Ea a fost identificata si pe selful Marii Negre si este jalonata de epicentre. Falie longitudinala cu decrosari repetate, situata la mijlocul distantei dintre Falia Peceneaga - Camena si Falia Sfantu Gheorghe, se numeste Falia Pechea (Paraschiv et al., 1983). Aceasta trece pe la est de localitatea Izvoarele si de localitatea Branistea, traversand partea sud - vestica a norului de epicentre (v.figura).

Din a doua categorie face parte:O alta falie , de data aceasta transversala, este falia orientata V - E care uneste localitatile Izvoarele si Negrea.