Avocatul Poporului, Anastasiu Crisu, a contestat, miercuri, la Curtea Constitutionala Ordonanta de urgenta privind insolventa, invocand lipsa conformitatii unor dispozitii legale din actul normativ fata de articolul 1 alineatul 5 si articolul 15 alineatul 2 din Constitutie. Articolele incriminate sunt cel ce prevede suspendarea licentei audiovizuale ca urmare a deschiderii procedurii de insolventa in cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului si cel referitor la aplicarea ordonantei si in cazul procedurilor de prevenire a insolventei sau de insolventa aflate in derulare la intrarea in vigoare a actului normativ.

  • Vezi atasat comunicatul de presa al Avocatului Poporului si exceptiile de neconstitutionalitate invocate de acesta.

In sesizarea trimisa Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului semnaleaza exceptii de neconstitutionalitate la articolul 81 alineatul 3 si la articolul 348 din textul Ordonantei privind Codul insolventei. Articolul 81 este controversatul articol ce prevede ca "In cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare se suspenda licenta audiovizuala cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Consiliul National al Audiovizualului".

Articolul 348 al Ordonantei prevede ca "(1) Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la data de 25 octombrie 2013. (2) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art. 183-203, care se aplica doar cererilor introduse dupa data intrarii in vigoare a acesteia."

Avocatul Poporului arata, in sesizarea sa, ca potrivit articolului 1, alineatul 5 din Constitutie

("In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie"), "se instituie o obligatie generala, impusa tuturor subiectilor de drept, inclusiv puterii executive care, in activitatea de legiferare, trebuie sa respecte Legea fundamentala a tarii si sa asigure calitatea legislatiei. Este evident ca pentru a fi aplicat in intelesul sau, un act normativ trebuie sa fie precis, previzibil si totodata sa asigure securitatea juridica a destinatarilor sai."

  • Avocatul Poporului: Principiul previzibilitatii, prevazut in Constitutie si nerespectat de Ordonanta

Avocatul Poporului mai arata ca OUG 91/2013 privind insolventa include, intr-un singur act normativ, legislatia generala (aplicabila tuturor operatorilor economici), legislatia speciala (incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/reasigurare), reglementarea insolventei grupurilor de societati, precum si a insolventei transfrontaliere. De asemenea, sunt reglementate in noul act normativ modificari ale procedurilor desfasurate in fata judecatorului sindic, aplicabile proceselor aflate pe rolul instantelor de judecata.

"In activitatea de elaborare, modificare sau abrogare a unor acte normative, care contin norme de procedura, principiul securitatii juridice trebuie privit in intreaga sa dimensiune, cuprinzand, in principal, urmatoarele exigente: neretroactivitatea legii, accesibilitatea si previzibilitatea acesteia. (...) Este evident ca pentru a fi aplicat in intelesul sau un act normativ trebuie sa fie precis, previzibil si totodata sa asigure securitatea juridica a destinatarilor sai", se arata in sesizare.

De asemenea, Avocatul Poporului subliniaza, in sesizarea sa, ca principiul previzibilitatii impune ca autoritatile publice sa normeze relatiile sociale prin adoptarea de acte normative care sa intre in vigoare, in cazuri justificate, dupa trecerea unei perioade rezonabile de timp, astfel incat sa permita oricarei persoane sa poata recurge la consultanta de specialitate in vederea adoptarii unei atitudini potrivite. "Lipsa unei asemenea exigente a normelor juridice determina o nesiguranta a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vatamarea drepturilor subiectilor de drept vizati de ipoteza normei legale. Totodata, asigurarea securitatii juridice trebuie observata cu mai mare strictete in cazul regulilor cu implicatii si consecinte financiare, incat cei vizati de acestea sa cunoasca precis intinderea obligatiilor impuse. (...) In aceste conditii, dispozitiile art. 348 din OUG 91/2013, care prevad ca noile reglementari se aplica tuturor procedurilor aflate in derulare la data intrarii in vigoare a actului normativ, cu exceptia prevederilor art. 183-203, nu sunt constitutionale", se arata in document.

Autorul sesizarii mai precizeaza ca dispozitiile care fixeaza un regim juridic distinct pentru debitorul aflat sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului pot fi considerate neconstitutionale in raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat subiectii de drept cu privire la care s-a declansat procedura de insolventa sub imperiul legii vechi nu au posibilitatea sa prevada ca o reglementare ulterioara le va afecta insasi existenta acestora ca subiecti de drept privat. "In unele cazuri, in perioada de observatie specifica materiei insolventei, cuprinsa intre deschiderea procedurii si confirmarea planului de reorganizare (care poate dura intre 45 de zile si o perioada nedeterminata obiectiv, in functie de numarul creditorilor si de actiunile intreprinse de acestia), unii debitori sunt impiedicati sa-si desfasoare efectiv activitatea. In ceea ce priveste neconcordanta dispozitiilor art. 348 din OUG 91/2013 in raport de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentala, consideram ca acestea au caracter retroactiv intrucat se aplica si procedurilor aflate in derulare incepand cu data intrarii in vigoare a acesteia."

  • Avocatul Poporului: Interpretarea diferita a principiului neretroactivităţii, neconstitutionala

Avocatul Poporului mai subliniaza in sesizarea sa faptul ca normele legale criticate acţionează asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificând în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de deschidere a procedurii insolvenţei, cu încălcarea principiului tempus regit actum: "În legătură cu cele menţionate, precizăm că la stabilirea sferei de acţiune în timp a legii trebuie să se ţină cont atât de prioritatea noii legi faţă de cea veche, dar şi de siguranţa raporturilor juridice, care presupune ca acestea să nu fie desfiinţate sau modificate, fără un motiv de ordine publică. A da o interpretare diferită principiului neretroactivităţii înseamnă, pe de o parte, a-i solicita subiectului de drept, încă de la data introducerii cererii, o anumită conduită care nu era prevăzută de lege, iar, pe de altă parte, a admite faptul că soluţionarea cererii acestuia este supusă unor factori aleatori, interveniţi în perioada de observaţie specifică procedurii insolvenţei."

Avocatul Poporului atrage atentia că principiul previziunii legitime se opune unei astfel de interpretări a legii, fiind obligatoriu ca normele tranzitorii din OUG să respecte exigenţele impuse de dispoziţiile privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora acestea ''trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc şi să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive".