Proprietarii de cladiri din Bucuresti ar putea fi obligati sa isi faca expertize tehnice pentru a vedea daca imobilele prezinta risc seismic, potrivit unei initiative a Primariei Capitalei. Pe baza expertizei se va elibera un certificat seismic care va fi anexat cartii tehnice a cladirii, iar acesta va fi necesar la vanzarea sau inchirierea imobilului. De asemenea, pentru a-i obliga pe proprietari sa isi consolideze cladirile care prezinta risc seismic si pericol public, proprietarii vor putea doar sa locuiasca in acele cladiri, insa nu le vor putea inchiria si nu vor putea desfasura activitati comerciale/publice. Acum, la parterul mai multor cladiri cu risc seismic ridicat sunt restaurante, cafenele sau sali de spectacol.
Radu Rizescu, consilier personal al primarului Sorin Oprescu, a declarat pentru HotNews.ro ca trebuie regandita strategia privind incadrarea blocurilor in clasa de risc seismic si derularea programului de consolidare. "Trebuie regandita aceasta problema. Am cerut Facultatii de Constructii sa faca un normativ care sa stabileasca metodologia de expertizere a cladirilor in clasele de risc seismic, iar proprietarii sa fie obligati sa faca aceste expertize. Apoi, lucrarile de consolidare sa se prioritizeze in functie de numarul potential de victime in caz de seism, cat si de strarea de degradare a cladirii. Aceste propuneri au fost trimise la Ministerul Dezvoltarii si le discutam", spune Rizescu.
Dupa ce se face asta, se vor putea stabili clar obligatiile fiecarei parti. Primaria poate interveni pe cladirile proprietate, pe cele care prezinta pericol public, pe cele care au spatii publice, pe cladirile monument care sunt bogatia orasului. Restul este responsabilitatea proprietarilor, spune Rizescu.
Acesta mai propune o serie de masuri care sa-i oblige direct sau indirect pe proprietari sa isi consolideze cladirile:
- sa fie nevoie de un certificat care sa ateste gradul seismic seismic la vanzarea cladirii/apartamentului
- sa nu poti desfasura activitati publice in locuinta: sali spectacol, activitati comerciale si de alimentatie publica, doar sa locuiesti.
Bogdan Hreapca, seful directiei de Investitii din Primaria Capitalei, spune ca in prezent programul national de consolidare se misca atat de greu intrucat proprietarii nu isi dau acordul pentru inceperea lucrarilor, fiind nevoie de acordul tuturor proprietarilor care detin apartamente intr-o cladire, nu fiindca autoritatile nu ar aloca suficienti bani."Nu este vorba de bani. Nu am consumat niciodata sumele alocate pentru consolidare. Proprietarii nu doresc sa isi consolideze cladirile. Programul de consolidare este un program social facultativ menit sa-i ajute pe proprietarii sa isi consolideze cladirile", spune Hreapca.
Principalele motive invocate de proprietarii care nu isi dau acordul pentru consolidarea imobilelor:
- considera ca dupa finalizarea lucrarilor de consolidare li se "taie" din spatiul locativ;
- locuiesc in strainatate sau in alta locatii, iar apartamentele din imobilele cu bulina sunt inchiriate si nu le pasa ce se intampla acolo;
- spun ca "stiu ei de la parinti, bunici, vecini ca blocul este rezistent si nu are nevoie de consolidare";
- batranii nu sunt de acord cu ipoteca imobiliara fiindca cred ca raman fara casa sau nu o mai pot vinde;
- apar costuri susplimentare din cauza unor vicii ascunse, iar proprietarii nu sunt de acord cu pretul;
Hreapca spune ca sanctiunile pentru proprietarii care nu isi consolideza cladirea sunt aproape inexistente potrivit legii. "Acestia pot fi amendati doar o data cu 7000 lei. Daca isi dau bulina jos de pe bloc, nu exista nicio sanctiune. Primaria de sector vine si pune alta bulina. De asemenea, apartamentele din aceste cladiri nu se pot inchiria, insa proprietarii inchiriaza la negru. In cazul spatiilor comerciale care functioneaza la parterul acestor cladiri, primariile de sector dau autorizatiile de functionare si am vazut cateva astfel de autorizatii unde se punea conditia sa se puna cladirea in siguranta inainte de deschidere, insa nu exista obligatia legala ca cineva sa verifice daca se respecta conditia", explica Hreapca.
De asemenea, pentru finanţarea execuţiei lucrărilor de consolidare a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice, nu se pot asigura sumele necesare din bugetul local deoarece nu există baza legală. Conform legislaţiei, aceste sume provin numai din transferuri de la bugetul de stat. Banii alocati anual de municipalitate sunt destinati doar cladirilor pe care le are in proprietate.
Context
- In Bucuresti sunt 374 de cladiri expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezinta pericol public. In clasa II de risc seismic sunt incadrate 302 cladiri
- In perioada 2002-2012 au fost consolidate 14 cladiri. Lucrarile au durat intre doi si cinci ani si au costat intre 700.000 lei si 11 milioane de lei
- La nivelul Bucurestiului, doar Primaria Capitalei are atributii pe consolidare.
2
5
