Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) solicita Parchetului ICCJ inceperea urmaririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de munca Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de tortionar prezentat, dupa Alexandru Visinescu.

UPDATE Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a inregistrat, miercuri, denuntul, potrivit Mediafax.

"Astazi, 18 septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a depus la sediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) un denunt formulat impotriva numitului Ficior Iosif Ioan colonel (r), pentru savarsirea infractiunii de genocid, constand in aceea ca, in virtutea functiilor de comandant si loctiitor de comandant detinute in perioada 1958-1963, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva categoriei detinutilor politici aflati la Periprava", se arata intr-un comunicat de presa al PICCJ.

"Instititul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a solicitat Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie inceperea urmaririi penale impotriva lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de munca de la Periprava, pentru genocid", a declarat, miercuri, presedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, potrivit Mediafax.

Acesta a precizat ca in urma investigatiilor facute de reprezentantii institutului au fost identificate mai multe probe ce indica faptul ca, in perioada in care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a indeplinit functia de comandant al Coloniei de munca de la Periprava, respectiv in perioada 1958-1963, detinutii politici au fost supusi unui regim de detentie extrem de dur, fiind infometati si batuti.

Ion Ficior a introdus la Colonia de munca Periprava un regim de detentie abuziv, represiv, discretionar impotriva detinutilor politici, considerati atunci o amenintare la adresa noului regim, a mai spus Muraru.

Acesta a precizat ca au fost stranse documente care arata ca in perioada in care la conducerea Coloniei de munca Periprava a fost Ion Ficior au murit 103 detinuti, toti condamnati pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului.

IICMER a identificat peste 50 de supravietuitori ai Coloniei de munca de la Periprava, fiind luate marturii de la 21 fosti detinuti politici.

"Decesele inregistrate in timpul mandatului colonelului Ion Ficior definesc regimul de detentie instituit de acesta si reprezinta premisele instituirii regimului de exterminare a detinutilor politici", a mai spus Muraru.

O groapa comuna a fost identificata la Periprava, in care se presupune ca au fost inhumati fosti detinuti politici de la colonia de munca, fiind identificate deja cateva schelete care au fost deshumate, a declarat miercuri presedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

"Exista indicii serioase ca a fost identificata o groapa comuna, in care se presupune ca au fost inhumati fosti detinuti politici care au decedat la colonia de munca de la Periprava. Aceasta operatiune a fost inceputa luni si se desfasoara pe parcursul intregii saptamani. Exista deja cateva schelete care au fost deshumate si pentru care exista toate indiciile ca apartin Coloniei de munca de la Periprava", a spus presedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti inceperea urmarii penale a fostului comandant al inchisorii Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu, pentru omor deosebit de grav.

In 9 august, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, dosarul avand ca obiect denuntul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului impotriva tortionarului Alexandru Visinescu.

Parchetul instantei supreme anunta, in 3 septembrie, ca Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid, intrucat in perioada 1956-1963, cand a condus Penitenciarul Ramnicu Sarat, i-a supus pe detinutii politici la rele tratamente, batai si alte violente, i-a lipsit de hrana, medicamente si asistenta medicala.

Potrivit procurorilor, in perioada 1956-1963, Alexandru Visinescu, in calitate de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, "a supus colectivitatea reprezentata de detinutii politici incarcerati in Penitenciarul Ramnicu Sarat la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica a acestora, prin actiuni ce depasesc cadrul legal (lipsa medicamentelor si a ingrijirii medicale refuzul de a acorda asistenta adecvata, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer catre spitalele penitenciar, degradarea starii de sanatate a condamnatilor prin lipsa hranei, lipsa incalzirii, pedepsele aplicate discretionar si abuziv detinutilor, conditii de detentie inumane, rele tratamente, bataia si alte violente, ignorarea adreselor si sesizarilor formulate de catre detinuti)".