Perceptiile negative despre tigani se mentin in Romania, iar mediatizarea excesiva contribuie la acest fenomen. Este una din principalele concluzii ale unui studiu realizat de IRES cu privire la atitudinile si perceptiile romanilor cu privire la mediatizarea recenta a decesului celui autointitulat "rege" al tiganilor, Florin Cioaba. Decesul lui Florin Cioaba a fost un fapt social cunoscut unui procent semnificativ de oameni, astfel ca 96% dintre subiectii intervievati in cadrul unui sondaj realizat de catre Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES), la inceputul lunii septembrie, au declarat ca au auzit despre eveniment. O analiza a notorietatii evenimentului, in raport cu cateva intrebari socio-demografice, nu releva discrepante majore intre categoriile acelor variabile, astfel ca de moartea lui Florin Cioaba au auzit, in procente relativ egale, atat persoane de genul masculin (97,2), cat si de gen feminin (95,4).

De asemenea, de respectivul eveniment au avut cunostinta atat persoane din mediul urban (97,3%), dar si din mediul rural (95,1%), iar distributia in functie de regiunea geografica a fost urmatoarea: Transilvania si Banat (96,2%), Sud, Bucuresti si Dobrogea (95,9%), iar Moldova (97,6%). Persoanele cu varsta intre 51-65 de ani sunt cele care tind intr-o masura mai mare sa fi auzit de moartea lui Florin Cioaba (98,3%), insa si persoanele cuprinse intre 36-50 de ani si cele de peste 65 de ani au cunostinta despre acest eveniment intr-o pondere ridicata (97,9, respectiv 96,3). Dintre respondentii cu varsta intre 18-35 de ani, 90,9% declara ca au auzit de moartea lui Cioaba, iar raportat la scolaritatea intervievatilor, cei care au auzit ca regele autointitulat al romilor a decedat fac parte in mai mare masura din categoria celor cu studii superioare (97,2%), urmati de cei cu studii medii (96,7%) si apoi de cei cu studii elementare (93,2%).

Desi la nivel declarativ 94% dintre respondenti stiau cine a fost Florin Cioaba, doar 84% dintre acestia au facut o identificare exacta a titulaturii detinute de defunct ￢ rege al romilor. 7% dintre subiecti intervievati au mentionat ca Florin Cioaba a fost un cetatean de etnie roma, iar in procente mai mici, acesta a fost descris ca imparat al romilor (3%) sau ca bulibasa / sef al romilor (1%).

Ca si in situatia descrisa anterior, pozitia in societate a lui Florin Cioaba este cunoscuta in mai mare masura barbatilor decat femeilor (95,6% vs. 92,4%), persoanelor din mediul urban (94,8% vs. 93%) si celor de varsta cuprinsa intre 51-65 de ani (96%). Persoanele chestionate care au spus ca au cunostinta despre cine era Florin Cioaba fac parte intr-o masura mai mare din regiunea Transilvania si Banat (95,1%), comparativ cu Sudul tarii, Bucuresti si Dobrogea (94%) sau cu Moldova (91,5%). Sub aspectul scolaritatii, analiza efectuata a evidentiat faptul ca subiectii cu studii medii (95%) au fost cei care au declarat intr-o masura mai mare ca stiu cine a fost Florin Cioaba.

Mediatizarea evenimentului este considerata excesiva, dar, in acelasi timp, aspectele din viata conducatorilor romilor sunt interesante

Oamenii au fost, in general, interesati de a afla aspecte din viata familiilor de conducatori ai tiganilor, astfel ca 76% dintre subiectii cercetarii sociologice derulate de IRES au spus ca au urmarit la televizor asemenea transmisiuni, posturile cele mai vizionate in acest sens fiind ProTv (21%), Realitatea Tv si Antena 3 (cate 13% fiecare), Romania TV si Antena 1 (cate 11% fiecare) sau B1 Tv (8%). Aspecte generale despre subiectul mortii lui Florin Cioaba au fost urmarite de catre cei mai multe persoane chestionate tot la ProTv (19%), clasamentul fiind continuat de Antena 3 (15%), Romania Tv si Realitatea Tv (cate 13% fiecare) sau Antena 1 (10%); alte posturi TV au intrunit sub 10% mentiuni ale respondentilor.

Inmormantarea lui Florin Cioaba a fost transmisa la televizor, iar procentul respondentilor care au urmarit acest eveniment la posturile TV a fost de 39. Rezultatele studiului nu arata o schimbare in ceea ce priveste postul TV cel mai vizionat in ceea ce priveste transmiterea inmormantarii, astfel ca preferintele celor mai multi dintre romani au fost pentru ProTv (19%), Romania Tv (15%), Realitatea Tv (13%), Antena 3 si Antena 1 (12%, respectiv 11%) sau B1 Tv (10%).

Patru din cinci romani considera ca evenimentele legate de decesul si inmormantarea regelui Cioaba au fost prezentate in mod excesiv. Aceasta impresie este mai raspandita in randul persoanelor din mediul urban si a absolventilor de studii superioare. In plus, doar unul din cinci considera ca aspectele prezentate din viata conducatorilor romilor au fost interesante pentru publicul larg, si chiar mai putini, 15%, le considera interesate pentru propria persoana. Interesul personal este mai ridicat in randul varstnicilor (trecuti de 65 de ani) si in randul celor cu studii elementare.

Propunerea grupului de parlamentari condus de Madalin Voicu, de a interzice prin lege folosirea titulaturilor de rege sau imparat de catre conducatorii romilor, este intampinata cu sustinere de catre populatie, 58% spunand ca sunt de acord cu aceasta. Acordul este mai raspandit in proportie mai mare in randul barbatilor (64%) si a locuitorilor din mediul urban (64%), insa este mai scazut in randul celor cu studii elementare (48%).

Maniera in care a fost mediatizata etnia romilor in ultimele saptamani are un efect negativ asupra imaginii acestei etnii, considera 60% dintre respondenti.

Aceasta idee este mai pregnanta in randul barbatilor (67%), a celor din mediul urban (63%), a persoanelor de peste cu varsta 50 de ani (peste 64%) si in randul celor cu studii superioare (69%). In schimb, locuitorii Moldovei considera in proportie de 30% ca imaginea creata este una pozitiva.

Mai mult de doua treimi dintre respondenti (72%) sunt de acord cu afirmatia potrivit careia romii sunt saraci pentru ca nu vor sa munceasca, iar 61% considera ca majoritatea romilor sunt delicventi. Cu toate acestea, 87% dintre respondenti sustin ca romii sunt cetateni romani cu drepturi egale cu cele ale intregii populatii si doar 38% considera ca romii trebuie sprijiniti mai mult de statul roman.

Dintre respondenti, 39% spun ca au incredere in persoanele de etnie roma, in timp ce 57% spun ca nu au incredere. Sentimentul de incredere este mai puternic in randul barbatilor (44%) si in randul persoanelor cu studii superioare (51%). Neincrederea, in schimb, este mai acuta in randul urmatoarelor categorii: locuitorii Moldovei (71% neincredere), varstnici (64% neincredere) si persoane cu studii elementare (70% neincredere).

69% dintre respondenti raspund afirmativ cand sunt intrebati daca au printre cunostinte persoane de etnie roma. Barbatii (75%), locuitorii Transilvaniei si Banatului (76%), tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 35 de ani (84%) si persoanele cu studii superioare (80%) sunt categoriile care sustin in mai mare masura ca au printre cunostinte persoane de etnie roma. Parerea despre cunostintele de etnie roma tinde sa fie pozitiva (un cumul de 44% au o parere buna sau foarte buna, spre deosebire de 19% care au o parere proasta sau foarte proasta). O treime dintre respondenti sustin ca parerea oscileaza de la individ la individ (32%), iar 3% spun se declara neutri, sustinand ca nu au nici o parere buna, nici o parere proasta. Analiza pe categorii de populatie arata ca exista diferente scazute in ceea ce priveste parerea in functie de caracteristicile socio-demografice, insa se observa ca proportia celor care au o parere foarte buna despre cunostintele de etnie roma este mai ridicata in zona de sud a tarii (19%) si in randul tinerilor (19% dintre cei cu varste cuprinse intre 18 si 35 de ani), in timp ce in randul persoanelor cu studii superioare se intalnim cea mai ridicata proportie de pareri mixte: 40% spun ca parerea lor este si buna, si proasta, in functie de individ.

Cand vine vorba despre posibilitatea renuntarii la denumirea de "rom" si revenirea la cea de "tigan", 64% dintre cei intervievati sustin aceasta decizie. Pro-renuntare se declara in mai mare masura barbatii (70%), persoanele din mediul urban (72%), persoanele trecute de 50 de ani (peste 73%) si absolventii de studii superioare (73%).

5% dintre respondenti spun ca au persoane de etnie roma in familie, iar procentul este mai ridicat in randul celor cu studii elementare (8%) decat in randul celor cu studii superioare (4%).

Aproape un sfert dintre respondenti sustin ca au colegi de serviciu de etnie roma, insa sansele ca acest lucru sa se intample este mai mare in cazul barbatilor (32%), a locuitorilor din mediul urban (28%) si este mai scazut in randul moldovenilor (15%) si in randul celor cu studii elementare (18%).

Un total de 17% dintre persoanele intervievate declara ca au prieteni de etnie roma cu care se viziteaza reciproc, iar proportiile sunt mai mari randul persoanelor din mediul rural (20%), in randul transilvanenilor si banatenilor (21%), printre persoanele cu varsta de pana in 50 de ani (peste 21%) si in categoria celor cu studii elementare (20%).

38% dintre respondenti spun ca romii sunt inca discriminati in Romania. Aceasta parere este mai puternic raspandita in randul femeilor (42%), a celor din mediul rural (43%), si printre adultii care au sub 36 de ani (66%).

Telenovela "Inima de tigan" a fost urmarita de 43% dintre respondenti, insa proportia este mai ridicata in randul femeilor (46%), a persoanelor din mediul rural (53%) si printre cei cu studii elementare (60%). Proportia celor care au urmarit telenovela este semnificativ mai scazuta in Transilvania si Banat (35%) si in randul celor cu studii superioare (29%). Dintre cei care au urmarit telenovela, cei mai multi au o parere buna despre aceasta, un cumul de 64% sustinand ca le-a placut mult sau foarte mult. Diferentele in functie de categoriile de populatie sunt foarte reduse, insa se observa un grad mai ridicat de apreciere in randul femeilor si in randul tinerilor cu varste intre 18 si 35 de ani.

Jumatate dintre cei care au raspuns intrebarilor spun le place muzica tiganeasca, iar proportia este mai ridicata in randul barbatilor (54%) si a locuitorilor din Transilvania si Banat (53%), respectiv este mai scazuta in randul absolventilor de studii superioare (41%).

Sondajul a fost realizat in perioada 2-3 septembrie 2013 pe un esantion de 1.424 respondenti cu varsta de peste 18 ani si are o marja de eroare de +/- 2,6%.