Dragos Dinu, coordonator sector public CRPE, Victor Giosan, fost Secretar de Stat in cadrul Secretariatului General al Guvernului si Gary Reid, un reputat consultant international al Bancii Mondiale pentru sectorul public, alaturi de Radu Iacob, Consilier pentru Afaceri Europene in cadrul Cancelariei Primului Ministru, au discutat online despre reforma administratiei publice, coordonarea politicilor publice si provocarile sistemului actual de planificare strategica.

Dezbatere CRPEFoto: Hotnews

Abordari centrate pe nevoi si decalaje (...) si nu pe potential de crestere" - sunt cele mai recente critici/ deficiente transmise de Bruxelles in legatura cu Acordul de parteneriat al Romaniei pentru fondurile structurale (2014-2020). Aceasta este insa doar o parte a problemei. Bugetele nationale, deciziile pe termen lung de politici majore pentru Romania sufera din pricina acelorasi defecte de sistem.

• Urmariti integral materialul video:

• Fragmente din timpul dezbaterii video:

Dragos Dinu: Va rog sa mentionati principalele lucruri care in opinial dvs. Ar trebui sa fie adresate in perioada urmatoare de catre Guvern in asa fel incat sa imbunatatim acest proces de planificare strategic si sa incercam intr-un final sa avem o aliniereintre resursele financiare pe care le avem si politicile si obiectivele de politici pe care vrem sa le atingem.

Victor Giosan: Este destul de greu sa sintetizez in cateva cuvinte tot ceea ce ar trebui facut. Am saincerc totusi. Cred ca esten evoie in primul rand de a unifica sistemele de planificare strategica. Mai precis, este vorba de a implementa si in domeniul politicilor nationale finantate din fonduri nationale, ceea ce exista in acest moment in domeniul politicilor europene a programelor structurale europene. In al doilea rand este nevoie de a unifica partea de programare bugetara cu partea de fundamentare de politici, inclusive pe parcursul executiei bugetare. Cu alte cuvinte este vorba de a introduce cu adevarat un buget orientat spre performanta si cu o perspectiva multi-anuala pe termen mediu de doi-trei ani. In al treilea rand cred ca trebuie facut un efort sistematic de consolidare a functiei publice in Romania si ma refer aici la un sistem coerent care sa aiba in vedere atat selectia, promovarea, premierea celor care lucreaza in functia publica si care sa aiba la baza criterii obiective de dezvoltare a unor competente. Si in centrul acestor competente pe care trebuie sa le aiba cei din functia publica si care anual trebuie evaluate, trebuie sa stea cele legate de politici fundamentale a politicilor publice, planificarea strategica, managementul bugetar orientat spre performanta. Si poate in al patrulea rand, dupa toate acestea un efort foarte consistent de crestere a calitatii si de dezvoltare a compententelor personalului care este in administratie pe aceste trei directii: fundamentare de politci, planificare strategica, management bugetar orientat spre performanta. Sunt trei directii, in opinia mea, profund deficitare, calitatea documentelor pe care Administratia Publica in acest moment este capabila sa le produca la nivel central este cel putin problematica. Exista semnale foarte clare si in opinia mea au depasit nivelul politetii diplomatice din partea UE ca aceste documente sunt necorespunzatoare sau de o slaba calitate si atunci urgenta unor pasi importanti si foarte hotarati in aceasta directie este foarte mare. Si un ultim lucru trebuie foarte multa consecventa, decizie si hotararea factorului politic de a duce pana la capat aceste reforme, pentru ca ele afecteaza intr-o masura foarte importanta maniera in care este inteleasa activitatea politica astazi in Romania.

Dragos Dinu: Avem nevoie de intarirea capacitatii in aceste domenii orizontale, nivelul de calitate al documentelor de politici publice elaborate in Administratia Centrala trebuie imbunatatit si care permite o imbunatatire semnificativa si de asemenea managementul resurselor umane a fost des mentionat ca un aspect problematic. Domnule Iacob, reformele la centrul Guvernului in ceea ce priveste managementul politicilor publice si la nivel institutional au fost foarte prezente, iar directia de politicii publice care se afla la Secretariatului General al Guvernului a fost recent transferata in cadrul cancelariei primului ministru. Ne asteptam cu totii la o usoara flexibilizare si poate un alt tip de coordonare de la nivel central si un nou implus pe care sa il dam ministerelor de resort exact asa cum sugereaza Victor.

Radu Iacob: Stim cu totii cei de la masa ca reformele in acest domeniu au inceput de prin 2004-2005. S-au axat preponderent pe asigurarea unui cadru legislativ si institutional. Una din problemele cu care ne-am confruntat a fost ca ceea ce am scris in teorie si am beneficiat si de foarte multa asistenta tehnica in acest sens, s-au facut manuale, metodologii, inclusiv de evaluare a impactului, in sensul de a fundamenta mai bine deciziile, nu intotdeauna au avut impactul scontat sau nu au fost intotdeauna interiorizate la nivelul activitatiilor de zi cu zi ale Administratiei. Poate si perioada mai tulbure generata de criza economica, financiara a facut sa cada accentul pe masuri mai radicale si mai rapide si poate mai putin pe chestiuniile acestea care iau timp si cer rabdare. Consider ca cel putin in acest moment venirea Directiei Politici Publice la cancelarie eu o interpretez ca fiind un semnal pozitiv si cel putin din discutiile purtate pana acum avem sprijinul pentru a continua aceste reforme. Incercam totusi sa schimbam un pic abordarea, poate ca in trecut ne-am preocupat destul de mult, de un fel de revolutie in sistem, si am incercat sa introducem niste proceduri care sa se aplice intregului proces decizional, ma refer aici la toate ministerele, la Administratia Centrala, sa-i spunem asa. ne dam seama ca succesul a fost limitat, incercam sa schimbam abordarea si sa mergem cumva tintit pe anumite domenii. Avem in lucru o Hotarare de Guvern care pe de o parte sa codifice si sa clarifice partea asta de politici publice si care in colaborare cu manualul de lucru al Guvernului, un instrument dezvoltat impreuna cu Banca Mondiala, sa permita o selectare si o prioritizare a celor decizii, in numar limitat, pentru care sa se faca studii de impact. Cumva sa ne concertam punctual pe anumite probleme. Acest demers se potriveste cumva si cu un demers recent pe care cancelaria il are si anume, acel delivery unit de care am vorbit si pe site, de care am scris si pe site, si care este o inventie britanica, sa-i spunem asa, dar care s-a aplicat in mai multe tari cu rezultate foarte bune. Incearca pe cateva domenii prioritare sa introduca aceasta orientare catre obtinerea unor performante, sa ai niste obiective clar definite, cu indicatori masurabili, indicatori de performanta si care sa poata fi urmarit intr-un termen relativ scurt de timp. Adica the delivery unit incercam sa ne gandim la un numar redus de prioritati si sa se vada niste rezultate in maxim 2 ani, palpabile. Totodata am realizat ca exista si o problema la nivelul nostru in ceea ce priveste coordonarea unei imagini de ansamblu a ceea ce se intampla cu aceste reforme si in acest sens, din nou beneficiem de sprijinul Bancii Mondiale si dorim sa punem in aplicare si am increderea ca va fi oeprational pana la mijlocul anului 2014 un sistem de evaluare si monitorizare care sa se axeze in principal pe cateva documente strategice ale guvernului. Sa se vada si cum se coreleaza intre ele si care sa-i ofere primului ministru o imagine. Si aici ma refer nu doar la raport scris ci si o baza de date online cu indicatori pe principalele masuri din programul de guvernare, din programul national de reforma, documentul care transpune obiectivele strategiei UE20 la nivel national, corelarea cu strategia fiscal bugetara si nu in ultimul rand cu programul de convergenta.

Dragos Dinu: Sunt o serie de obiective care sunt importante si aceasta abordare de a ne focaliza pe un numar limitat de prioritati cred ca e cea care ar putea sa produca rezultate mai bune fata de ce am obtinut pana acum.

Gary Reid: Desi nu vorbesc limba romana, banuiesc ca am inteles destul de mult din ceea ce tocmai s-a spus si ceea ce am sa spun va repeta, probabil, multe din aceste lucruri.Cred ca, pentru a face ca procesele de formulare si implementare a politicilor sa functioneze mai bine, trebuie sa ne concentram asupra rezultatelor pe care vrem sa le obtinem. Unul dintre lucrurile pe care UPP din SGG le poate face este de a lucra indeaproape cu unul sau doua ministere, crescand treptat numarul acestora, ajutandu-le sa-si dea seama cum pot captura dovezi sistematice cu privire la modul in care obiectivele politice specifice sau obiectivele programelor sunt atinse si apoi sa foloseasca aceste date pentru a informa dezbaterea de politici. Asta nu este singura sursa. Cred ca Ministerul de Finante, care are deja acest lucru partial inclus in procesul de bugetare poate lucra impreuna cu SGG la obtinerea acestor tipuri de indicatori, care par sa aiba sens pentru ambele institutii si pentru ministerele de linie.

In plus, cred, ca va fi deosebit de util ca agentii complet in afara Guvernului sa genereze astfel de dovezi din orice surse disponibile si sa le publice in ziare, la radio si televiziune, si sa analizeze daca politicile adoptate sunt sau nu bune.

Oricare ar fi programul sau politica, trebuie sa aveti un flux constant de dovezi care provin din afara guvernului cu privire la cat de bine sunt indeplinite obiectivele de politica si, astfel, sa fortati dezbaterea in cabinet, in Parlament, in ministere, astfel incat acestea sa se concentreze mai mult pe dovezi in a evalua daca se obtin rezultate sau nu, mai degraba decat pe proceduri.

Raportul CRPE "Cum imbunatatim eficienta guvernarii in Romania - conectarea prioritatilor cu resursele" este unul din putinele documente de sinteza care analizeaza starea de fapt, cauzele, obstacolele si propune solutii si recomandari pentru cresterea eficientei guvernarii.

Raportul arata ca in ciuda unor evolutii certe in ultimii 20 de ani, tranzitand de la comunism spre un sistem de guvernare democratic, suntem pe ultimul loc dintre statele membre UE in ceea ce priveste eficienta guvernarii, iar lipsa de viziune, birocratia sau politizarea excesiva in detrimentul unei abordari meritocratice raman aspecte criticate constant de partenerii nostri internationali. Ritmul reformelor a incetinit considerabil dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana si luptam inca sa refacem capacitatea administrativa de la momentul 2007.

Principalele deficiente:

• Nu avem o viziune clara pentru reformarea administratiei sau un document de politici publice (strategie) pentru asta.
• Administratia romaneasca se confrunta in continuare cu un grad ridicat de politizare, decizii politice circumstantiale si
• Administratia romaneasca se confrunta cu lipsa unei valorizari a analizei de politici publice
• Administratia cetrala este dominata de importanta exagerata acordata procedurilor in detrimentul continutului,
• Administratia se confrunta cu o lipsa a prioritizarii si a resurselor bugetare alocate fara criterii de performanta sau a sistemelor de control depasite pentru gestionarea resurselor umane si a bugetelor.

In ceea ce priveste formularea si coordonarea politicilor publice, exista o apetenta a administratiei pentru abordarea legalista in detrimentul celei de politici publice. Cadrul institutional si formal pentru coordonarea politicilor publice a fost creat, dar, din pacate, nu a functionat la parametrii asteptati. Documentele de politici publice nu au reusit sa joace rolul de instrument de luare a deciziei. In cel mai fericit caz, documentele de politici publice au fundamentat decizii deja luate. Nu a existat o cerere reala din partea decidentilor politici pentru analiza structurata si fundamentare a interventiilor publice.

Principalele cauze care vor fi analizate in cadrul dezbaterii sunt:

• Mandatul limitat de coordonare practica a politicilor pentru Centrul Guvernului (CoG);
• Abordarea legalista a administratiei publice cu un impact negativ asupra utilizarii documentelor politice si simplificarii procesului de luare a deciziilor;
• Deciziile circumstantiale care par a fi "regula sistemului", afectand nevoia si cererea de management de top pentru analiza politicilor;
• Cooperarea limitata intre personalul numit pe criterii tehnice si cel numit pe criterii politice - in fapt exista o predominanta exagerata a personalului numit pe criterii politice si implicit a deciziilor dominate de considerente strict politice in detrimentul celor tehnice (pe baza unei analize de politici publice);
• Lipsa conexiunii intre prioritati si buget.

Posibilele solutii ce vor fi discutate in cadrul dezbaterii:

• concentrarea pe un numar limitat de documente de politici publice, plecand de la prioritatile incluse in planurile rezultate din Analizele Functionale;
• reducerea, si intr-un final eliminarea ordonantelor de urgenta ca un semnal puternic pentru o reglementare coerenta si fundamentata;
• ajustarea designului institutional pentru coordonarea politicilor atat la Centrul Guvernului (Secretariatul General al Guvernului si Cancelaria Primului Ministru) cat si la nivelul ministerelor de resort (intarirea sau desfiintarea unitatilor de politici publice).

Dezbaterea are loc in cadrul proiectului "Dezbatem politici, crestem expertiza" derulat de Centrul Roman de Politici Europene, cod SMIS 40667, proiect co-finantat din Fondul Social European.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.