Incepand cu 25 octombrie 2013, statul roman este obligat sa respecte regulile europene care vor permite pacientilor romani sa se trateze in tarile UE si sa le returneze acestora, la revenirea lor in Romania, o parte din suma cheltuita in strainatate. Vasile Cepoi, consilier la cancelaria primului-ministru, a afirmat intr-o dezbatere CRPE, la care a participat alaturi de Andreea Garaiacu, expert CNAS, si de Vlad Mixich, ca furnizorii de servicii medicale in ambulator si furnizorii de investigatii paraclinice vor fi mai expusi la competitia europeana, in urma aplicatii Directivei 24/2011. "Mai povesteam eu", a declarat Vasile Cepoi, "ca femeile din zona Transilvaniei merg sa nasca in Ungaria iar, la reprosul mamei "De ce te duci sa nasti acolo? Uite ce cabinet frumos are la noi", tanara raspundea "Dar stii ce frumos vorbesc cu tine aia de acolo?". Lucrurile depind foarte mult de cum se vor comporta medicii cu pacientul", a mai spus Vasile Cepoi.
Unul dintre scopurile Directivei 24/2011 este acordarea de tratament tuturor cetatenilor europeni "mai degraba in functie de necesitatile lor individuale decat in functie de statul membru din care provin". In raportul Centrului Roman de Politici Europene, "Directiva Europeana care poate dinamita sistemul medical romanesc", se precizeaza ca acest obiectiv va fi ratat in cazul Romaniei.
In ultimul deceniu, politicile de sanatate ale autoritatilor romane s-au bazat pe subevaluarea tarifelor medicale platite de CNAS furnizorilor de servicii. A fost singura solutie prin care putea fi sustinut un sistem sanitar grav subfinantat, dar nevoit sa achizitioneze tehnologie medicala la preturi europene si sa se ridice la nivelul pretentiilor europene ale asiguratilor romani. Aceasta subevaluare oficiala, dar artificiala, a tarifelor va ridica o bariera implicita in calea pacientilor romani care vor dori sa beneficieze de asistenta medicala transfrontaliera.
Practic, aceasta bariera se traduce prin diferenta consistenta dintre pretul real al unui serviciu medical furnizat intr-un stat membru si pretul oficial, mult subevaluat, al aceluiasi serviciu furnizat in Romania. Din acest punct de vedere, Directiva va aduce beneficii nete pacientilor romani cu posibilitati financiare, dar nicio schimbare pentru ceilalti.
- Urmariti integral materialul video:
- Fragmente din timpul dezbaterii video:
Vlad Mixich (V.M.): Considerati ca felul in care aceasta directiva va fi implementata, in conditiile Romaniei, va respecta acest spirit, acest scop enuntat de legiuitorul european, si anume ca pacientul sa fie tratat mai degraba in functie de necesitatea lui individuala, decat de faptul ca e roman pana la urma?
Vasile Cepoi (V.C.): Daca necesitatea individuala este apreciata de catre pacient, atunci raspunsul este nu. Daca necesitatea individuala este apreciata profesionist, medical atunci raspunsul este da.
Andreea Garaiacu(A.G.): Directiva europeana vine cu niste drepturi pe langa ceea ce au reglementat deja regulamentele europene si mai mult decat tratamentele care vor fi rambursate - care erau si pana acum rambursate in baza reglementarilor europene - aduce si posibilitatea consultului pacientului, acordarea de medicamente si bineinteles protezele
V.M.: Ne explicati foarte pe scurt cum se face rambursarea asta? Adica sa inteleaga orice pacient.
A.G.: Serviciul medical este acordat in statul membru unde se deplaseaza persoana in cauza.
V.M.: Sa zicem in Austria.
A.G.: Exact, sa spunem in Austria. Ulterior se intoarce in tara, la CNAS in evidenta careia este luat depune o cerere insotita de documentele justificative, care au detaliat serviciul medical acordat, consultatia sau medicamentul care a fost prescris in Austria, iar ulterior pe baza unei proceduri reglementate se vor analiza aceste documente, iar intr-o perioada - si aceasta reglementata in actele normative existente - va fi rambursat serviciul medical, medicamentul la nivelul tarifelor reglementate la nivel national.
V.C.: Eu as vrea sa precizez ca directiva, de fapt, a plecat de la nevoia de a permite aplicarea efectiva a principiului liberei circulatie a persoanelor, produselor si serviciilor. Faptul ca eu pot sa ma duc sa-mi cumpar medicamentele din orice tara, practic imi este recunoscuta reteta si mi se deconteaza la nivelul la care mi s-ar fi decontat si in tara, este o posibilitate de a ma deplasa in strainatate. Era o foarte mare problema aceasta. Persoanele care aveau un tratament cronic de realizat, cand plecau in strainatate trebuiau sa-si ia medicamentele din tara, sa le depoziteze cumva. Erau persoane cu diabet care trebuiau sa-si ia insulina cu ei. Daca plecau pentru 3-4 luni din tara, trebuiau sa-si ia insulina, veneau la CNAS, luau aprobare, luau toata insulina si se duceau cu ea in tara respectiva. Deci permite realmente o libera circulatie a persoanelor.
V.M.: Doamna Garaiacu spuneati mai devreme de termenul de decontare. Care va fi acest termen? Adica eu pacient ma duc si ma tratez in Austria si dupa aceea vin aici si cer casei sa-mi dea banii la pretul romanesc. In cat timp ii primesc?
A.G.: Aceasta procedura va fi reglementata in draftul de proiect care exista deja la Ministerul Sanatatii, draft la care lucreaza inclusiv reprezentatii CNAS.
V.C.: Trebuie sa mai adaugam aici ca mai exista si cealalta directiva care prevede ca decontarea oricarei datorii se face in maxim 60 de zile. Probabil ca in intervalul acesta de 60 de zile se va stabili si termenul de decontare.
V.M.: Exista posibilitati de a estima numarul de pacienti care se vor trata in strainatate sub conditiile acestei directive? Deocamdata, din informatiile care circula pe piata, asa adunati, in 2012 ar fi vorba de vreo 3.000 de pacienti care au folosit formularele S1, S2, plus din ce stim pacienti romani care s-au tratat in spitale private din strainatate fara sa foloseasca aceste formulare, dar spitalele acelea au spus, am avut in 2012 cazul unui lant mare de spitale din Turcia, am avut in 2012 1.500 de pacienti romani. Exista estimari la nivelul autoritatilor?
V.C.: CNAS obligatoriu va trebui sa faca o astfel de estimare in construtirea bugetului viitor, pe baza in primul rand a morbiditatii, care poate sau nu poate fi tratata in Romania, pe baza solicitarilor si a comportamentului populatiei estimat pe ce s-a intamplat pana in prezent. Sigur ca o marja de eroare este destul de mare pentru ca variabilele sunt foarte multe si foarte greu de calculat. Dar o estimare este obligatorie si cu o rezerva de la bugetul de stat in cazul in care o sa depasim.
V.M.: Deci se va crea un fond tampon la CNAS?
V.C.: Un fond tampon se creeaza in fiecare an pentru asta, dar si bugetul de stat va trebui sa aiba in vedere la o rectificare, in functie de evolutia lucrurilor in prima jumatate a anului, o revizuire a acestor estimari facute.
V.M.: Exista dupa dvs. in acest moment posibilitatea ca sa asistam la un exod destul de consistent al pacientilor romani, in special din zona de granita?
V.C.: In zona de pe granita nu. Se intampla deja acest exod al pacientilor, care in general nu se refera la servicii foarte costisitoare, pe de o parte la apropierea fata de furnizorul de servicii medicale, pe de alta parte la nivelul de incredere pe care il au in serviciile medicale furnizate in Romania si in afara. Probabil ca va fi mai usor acum pentru ca nu va mai trebui nici un fel de acord in prealabil pentru serviciile date in ambulatoriu, pentru serviciile spitalicesti va trebui un acord in prealabil. Si astfel nu estimez in primul an ca va creste foarte mult. Daca ulterior furnizorii nostri de servicii medicale nu vor realiza ca in urma unui nivel de incredere scazut pe care populatia il are, acestia pleaca in afara, mai ales ma refer la cei de pe granita, atunci s-ar putea sa fie o problema, dar este in detrimentul furnizorilor de servicii. Fondul de asigurari va plati tot atat si in interior si in afara. Spitalele sunt protejate pentru ca spitalizarea este cu acord prealabil.
V.M.: Vorbim imediat si de spitale, dar pana atunci furnizorii de servicii medicale in ambulator si cei de investigatii paraclinice sunt expusi.
V.P.: Sunt expusi la o competitie mai mare. Sigur ca da!
V.M.: Cine anume mai exact?
V.P.: Ambulatoarele de specialitate si clinicile si paraclinicile sunt expuse la o competitie mai mare cu furnizorii de servicii din afara. Mai povesteam eu si in alte dati ca femeile din zona Transilvaniei merg sa nasca in Ungaria, iar motivatia pe care am auzit-o la reprosul mamei: "De ce te duci sa nasti acolo? La noi uite ce cabinet frumos are!", a fost: "Dar stii ce frumos vorbesc aia de acolo?". Depinde de cum se vor comporta, de relatia medic-pacient; relatia persoana medicala-pacient va fi cea care va determina nivelul de incredere a populatiei in serviciile medicale.
V.M.: Doamna Garaiacu spuneti-ne in ce conditii va fi nevoie de o autorizare prealabila.
AG: Conditiile sunt deja reglementate la nivel european. Aceste conditii vor trebui transpuse in legislatia nationala.
V.M.: Care sunt? Cand avem nevoie de autorizare?
A.G.: In cadrul spitalizarii, care presupune mai mult de o noapte, in cazul in care serviciul medical nu poate fi acordat intr-un timp util in Romania, acestea sunt cele doua conditii mari.
V.M.: Si criteriile? Pentru ca, daca am nevoie de spitalizare de noapte, eu ca pacient, ramanem la cazul austriac, unde foarte multi politicieni romani se trateaza. Deci daca am nevoie de tratament de noapte acolo trebuie sa solicit o autorizare in prealabil, dar asta nu inseamna ca statul mi-o si refuza. Care sunt criteriile pentru refuz?
V.C.: O precizare. Ne e vorba de tratament pentru o noapte. Cand se refera la noapte, se refera ca cel putin 24 de ore.
V.M.: Care sunt criteriile pe baza carora se va refuza autorizarea?
A.G.: Ideea este urmatoarea: inainte ca acest pacient sa plece la tratament, la interventia chirurgicala de care are nevoie in statul mebru, sa presupunem Austria, aceasta autorizare prealabila trebuie luata inainte. Cu siguranta aceste aspecte de acordare si de refuzare vor fi analizate, cred ca tot din punct de vedere medical, exact asa cum au fost si in baza regulamentelor europene. Stiti la Comitetul european de asistenta medicala transfronaliera, am fost surprinsi ca Suedia ne-a confirmat faptul ca conditiile de acordare autorizarii prealabile vor fi cele din regulamentul european.
V.M.: Cand spuneti regulament european la ce va referiti?
A.G.: Regulamentul 883/2004 si 987/2009, cel care reglementeaza tratamentul planificat in statele membre ale UE. Si bineinteles in momentul in care am avut aceasta pozitie a Suediei, noi celelalte state membre am intrebat Comisia daca aceasta posibilitate exista. Si ni s-a spus ca nu este niciun fel de problema, fiecare stat membru va analiza la nivel national care vor fi conditiile de autorizare si care vor fi conditiile pentru refuzul autorizarii.
V.M.: Sa inteleg ca Romania are libertatea sa-si stabileasca criteriile.
A.G.: Fiecare stat membru are libertatea de a-si stabili conditiile.
V.C.: Cu conditia ca aceste lucruri sa fie stabilite anterior solicitarii, sa fie comune cu pentru lumea, pentru a exclude deciziile arbitrare.
V.M.: Care vor fi aceste criterii?
A.G.: La acest draft deocamdata se lucreaza.
V.C.: Asta este o decizie medicala. Nu va putea fi stabilita administrativ, daca un serviciu este sau nu este similar. Eficient sau echivalent va stabili o comisie de specialisti care va stabili ca se poate sau nu se poate. Cum se intampla la ora actuala cu formularul E112. Se va stabili pe criterii medicale. Eficacitatea unui act medical nu poate fi apreciata decat pe criterii medicale.
V.M.: Criterii medicale care au la baza niste standarde.
V.C.: Standarde sau au arta medicala, stiinta medicala.
V.M.: E acest instrument o posibilitate pentru autoritatile romane de a se proteja?
V.C.: Nu autoritatile romane vor putea utiliza ca un element de protectie. Pentru ca nici o comisie medicala de pana acum, care a decis ca un pacient sa ia formularul E112 sa se trateze in afara, nu a facut referire la posibilitatile financiare ale Casei de Asigurari de a plati aceste servicii. Dimpotriva, uneori poate s-au dat cu prea mare usurinta aceste acorduri.
V.M.: Spuneti ca uneori aceste formulare s-au dat prea usor?
V.C.: Atata timp cat un singur medic decide ca Romania nu se poate acorda acel serviciu si ca nu exista in alta parte in Romania o posibilitate de a trata, fara a avea aceste informatii la dispozitie, cosider ca reglementarea din acest punct de vedere este deficitara.
V.M.: Pentru ca inteleg ca Directiva 24 este intr-un fel si o extindere a realului acoperit de aceste formulare, cunoscute sub numele de E112. Practic se extinde dincolo de tratamentele chirurgicale, pacientii romani vor putea folosi si solicita o autorizare prealabila si pentru servicii medicale de ambulator, consultatii, investigatii paraclinice, ceea ce nu era posibil in formularul E112. In momentul acesta, medicul curant stabileste daca acest tratament echivalent si eficient poate fi oferit si in Romania. Pentru directiva cine va stabili?
V.C.: Eu sper sa nu se intample sa fie doar un medic. Pararea mea este ca trebuie sa fie o comisie medicala care sa dispuna de informatiile necesare si ca acel Punct National de Contact ar trebui sa puna la dispozitie astfel de informatii, pentru ca pe langa aspectul medical, acea comisie ar trebui sa stie daca in Romania, la un moment dat, nu exista un loc unde poate fi tratat acel caz. Si trebuie sa aiba aceste informatii. Asta este un aspect care trebuie luat in calcul. Pe de alta parte, diferenta dintre aceste servicii acordate pe baza formularului E112 si in cadrul directivei, consta in faptul ca cele acordate pe baza formularului E112, sunt servicii care nu pot fi acordate in Romania si sunt decontate la nivelul costurilor reale din tara in care le primeste, iar serviciile pe care eu ti le pot da in Romania si tu vrei sa le obtii in alta parte, daca iti dau acolo tu ti le decontezi la nivelul serviciilor decontate In Romania.
V.M.: Romania are o oportunitate sub aceasta directiva de a devii destinatie pentru turismul medical, destinatie nu sursa. Care sunt avantajele?
V.C.: Inainte de 1989, Romania se afla pe locul 15 la nivel mondial in turismul de sanatate. Aveam brandul Ana Aslan, aveam statiunile balneo-climatice, avem o treime din resursele naturale terapeutice ale Europei. Avem specialisti unde veneau pacienti germani. Avem specialisti in diverse domenii si in sistemul public, dar mai ales in sitemul privat, si unitati medicale cu dotari tehnice care pot acorda servicii cel putin la nivelul calitativ al actului medical de la nivelul european si la costuri mult mai mici.
V.M.: Vorbiti de Romania prezenta.
V.C.: Vorbim de Romania prezenta. Avem 200 si ceva de spitale private unde se pot acorda servicii de chirurgie plastica si reparatorie, estetica, servicii de chirurgie cardiaca, cardiovasculara, nu mai vorbesc de servicii stomatologice. De asemenea, avem un umar de statiuni care au inceput sa se redreseze si care pot sa devina centre de tratament balneo-climatic. Guvernul a initiat in acest an un proiect pentru dezvoltarea turismului de sanatate, exista un grup interministerial pe care eu il coordonez si care cauta sa indentifice care au fost cauzele care au dus la caderea acestui sector de activitate de la nivelul pe care l-am mentionat la situatia actuala si sa ridicam acele piedici si sa gasim si stimulente care sa duca la dezvoltarea turismului de sanatate. Unul din stimulente, de exemplu, este in curs de realizare, exista un proiect de lege prin care cei care vor investi in turismul de sanatate vor plati o taxa forfetara de 13-14 euro pe pat/an, ceea ce inseamna un stimulent pentru investii in acest domeniu. De asemenea, toti primarii celor 25 de statiuni care la ora actuala sunt autorizate sau in curs de autorizare ca statiuni balneo-climatice s-au intalnit la Bucuresti cu grupul de lucru pe care il coordonez, am indentificat o serie de probleme si speram ca lucrurile sa porneasca. Vrem, de exemplu, in toamna sa facem o conferinta europeana unde sa se intalneasca furnizorii de servicii medicale din Romania, care au servicii de exportat, cu asiguratorii de sanatate din Europa, care in baza acestei directive ar putea sa-si trimita pacientii in Romania sa-i trateze la costuri mai mici, mai convenabil pentru sistemul lor, convenabile si pentru noi, convenabile si pentru pacient. Eu cred in acest proiect. Sigur ca el nu se va dezvolta asa peste noapte ca Fat-Frumos, dar daca nu vom face nimic, in loc sa fim exportatori de servicii acolo unde putem, vom fi importatori.
V.M.: Investii in aceste statiuni balneare?
V.C.: Exista discutia pe care o purtam cu Ministerul Dezvoltarii si Administratiei ca o cota parte din fondurile alocate dezvoltarii infrastructurii sa fie acordate acestor statiuni balneare pentru ca ele la randul lor vor aduce bani sa putem dezvolta infrastructura si in alte localitati.
Dezbaterea are loc in cadrul proiectului "Dezbatem politici, crestem expertiza" derulat de Centrul Roman de Politici Europene, cod SMIS 40667, proiect co-finantat din Fondul Social European.
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.
0
0
