Cuiele gasite in cenusa analizata in dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicata la perchezitii, sunt mai vechi de sfarsitul secolului al XIX-lea, fiind facute manual, iar dupa numarul acestora, ar fi fost arse cel putin trei tablouri, a declarat joi dr. Ernest Oberlander-Tarnoveanu, Directorul Muzeului National de Istorie a Romaniei (MNIR), citat de Mediafax. Dr. Oberlander-Tarnoveanu a prezentat rezultatele expertizei facute de specialistii MNIR in cazul probelor ridicate de procurori din casa Olgai Dogaru.

Directorul Muzeului National de Istorie a Romaniei (MNIR), dr. Ernest Oberlander-Tarnoveanu, a declarat, joi, ca aceste cuie gasite la expertiza sunt mai vechi de sfarsitul secolului al XIX-lea, produse "intr-o tehnica mestesugareasca, deci de fierari, bucata cu bucata, fiind prin batere, prin forjare".

"Cuiele actuale sunt produse industrial, cu ajutorul unor masini din sarma. Este o diferenta de la cer la pamant. Si pigmentii sunt pigmenti specifici pentru vopselele de ulei profesioniste, folosite de pictori, nu sunt vopsele folosite pentru vopsit gardul sau mobila. De asemenea, ati vazut ca adesea pigmentii sunt asezati pe stratul de preparatie si poarta urme de panza imprimata sau chiar incomplet arsa", a spus Ernest Oberlander-Tarnoveanu, intr-o conferinta de presa.

Probele au fost prelevate de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism la perchezitia din 1 martie, de la adresa din comuna Carcaliu, strada Malasneaca nr. 1351, judetul Tulcea si separate in cadrul Institutului National de Criminalistica, Serviciul expertize fizico-chimice.

Reprezentantii MNIR au precizat ca, in urma expertizei, s-a stabilit ca, dupa numarul si tipurile de cuie gasite, este posibil sa fie arse trei tablouri diferite.

"La acestea putem sa adaugam un al patrulea, cel de la care provin scoabele, care provin fie de la o lucrare realizata recent, contemporana, fie de la o lucrare mai veche, restaurata si a carei panza a fost realizata pe un sasiu nou. Deci minimum trei, maximum patru lucrari, dar numai cele realizate in tehnica ulei pe panza", a precizat dr. Ernest Oberlander-Tarnoveanu.

Acesta a adaugat ca nu poate spune cu exactitate daca tablourile arse fac parte din cele sapte opere de arta furate de la muzeul din Rotterdam.

La conferinta de joi au participat directorul general al MNIR, dr. Ernest Oberlander-Tarnoveanu, si echipa de experti a Centrului de Cercetari si Investigatii Fizico-Chimice si Biologice din cadrul muzeului, din care fac parte dr. Gheorghe Niculescu, dr. ing. Migdonia Georgescu si cercetator stiintific Zizi Balta.

*****

In 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis in judecata pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat si, in lipsa, pe Adrian Procop, in dosarul privind furtul celor sapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimata la 18 milioane de euro.

Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Mihai Bitu si Olga Dogaru au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv.

Adrian Procop si Radu Dogaru sunt acuzati ca, in noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efractie in Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat sapte picturi in ulei si acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile "Tete d￯Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" si "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenetre ouverte, dite la fiancee" de Paul Gauguin, "Autoportrait" de Meyer de Haan si "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.

Alexandru Mihai Bitu este acuzat ca a aderat la grupul infractional si i-a ajutat pe Dogaru, Darie si Procop in incercarea de a valorifica tablourile furate, precum si ca a intermediat comercializarea operelor de arta. Petre Condrat a fost trimis in judecata pentru tainuire, fiind acuzat ca a inlesnit inculpatilor Dogaru si Darie valorificarea a doua dintre operele de arta, "cunoscand ca acestea provin din savarsirea unei infractiuni", au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzata ca ar fi transportat si ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Dosarul va fi luat in discutie de magistratii Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, primul termen de judecata fiind stabilit in 13 august.

Procurorii DIICOT au aratat, in rechizitoriul trimis instantei Judecatoriei Sectorului 3, ca mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, ca a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, in soba locuintei sale din comuna Carcaliu, judetul Tulcea.

"Dupa arestarea fiului meu, in ianuarie 2013, m-am speriat foarte tare, intelegand ca fapta comisa de ei este grava, intrucat bunurile pe care le-au sustras au o valoare foarte mare. (...) Teama mea a fost accentuata si de faptul ca nu am mai putut sa iau legatura deloc cu Radu, intrucat, avand buletinul expirat, nu am putut sa-l vizitez la arest, de asemenea, celalalt fiu al meu, Cosmin, este stabilit in Marea Britanie, iar sotul meu este in stare de detinere la penitenciarul Tulcea", le-a spus Olga Dogaru procurorilor DIICOT.

Aceasta ar fi luat legatura cu Natalia Timofei, prietena lui Radu Dogaru, pe care a rugat-o sa o ajute sa mute tablourile de la sora ei, Marfa Marcu.

"In jurul datei de 20-22 ianuarie 2013, ne-am deplasat pe seara, amandoua cu masina mea, de la domiciliul sorei mele Marcu Marfa. Aceasta mi-a dat geamantanul in care erau tablourile, cu aceeasi ocazie luand de aici si armele de vanatoare ale fiului meu. Impreuna cu Natasa, ne-am deplasat la locuinta acesteia si am ingropat geamantanul in curtea casei de vis-a-vis de casa Natasei, cunoscand ca aceasta casa este parasita", se arata in declaratia Olgai Dogaru, consemnata in rechizitoriu.

Pentru ca doua dintre tablouri nu intrau foarte bine intr-un geamantan, Olga Dogaru a spart geamurile si le-a aruncat in toaleta din curtea casei parasite, dupa care a pus operele de arta in geamantan si le-a ingropat, au precizat procurorii.

Ulterior, in jurul datei de 24 ianuarie, Olga Dogaru a rugat-o pe Natalia Timofei sa mute din nou operele de arta in cimitirul de peste strada de locuinta sa.

"In aceeasi seara, eu cu Natasa am impachetat fiecare tablou in cate o punga de plastic, apoi trei tablouri le-am pus intr-un sac de plastic, pe care l-am inchis si patru tablouri intr-un alt sac, rezultand astfel doua colete. Aceste doua colete continand cele 7 tablouri le-am pus impreuna intr-un alt sac. Am facut acest lucru intrucat intentionam sa le ingropam si doream sa le protejam cat mai bine de umezeala din pamant, avand in vedere ca era luna ianuarie", le-a spus Olga Dogaru procurorilor.

Olga Dogaru a mai spus ca, din dorinta de a-si proteja fiul, de a nu-i face rau lui si pietenilor lui si pentru ca ii era frica, s-a hotarat sa arda tablourile, crezand ca daca "tablourile nu vor fi gasite niciodata, nu vor fi probe impotriva lor si nu vor putea fi condamnati", au mai scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

Astfel, la aproximativ patru zile dupa perchezitia facuta de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a hotarat sa arda tablourile.

"Am facut intai focul in soba din baia mea, dupa care m-am deplasat in cimitir si am dezgropat tablourile, reintorcandu-ma acasa cu acestea. Am bagat coletul - sacul in care erau impachetate cele sapte tablouri, fara sa-l mai desfac, in soba, am pus cateva lemne, papucii, sosonii din cauciuc cu care fusesem incaltata si am asteptat sa arda complet. Acestea au ars destul de repede si am vazut ca tablourile arsesera complet. A doua zi, eu personal am curatat soba, scotand cenusa, pe care am pus-o intr-o roaba si am lasat-o in curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajuta prin curte, sa arunce cenusa la groapa de gunoi, care este o rapa", a declarat Olga Dogaru, in fata procurorilor.

Aceasta a precizat ca nu a spus initial nimanui ca a ars tablourile, dar inainte sa fie arestata, a realizat ca a facut o greseala si i-a spus fiului ei.

"Arat ca regret foarte mult faptele mele, imi pare rau ca nu am colaborat de la bun inceput cu organele de ancheta si ca nu am restituit tablourile atunci cand puteam sa o fac", le-a mai spus Olga Dogaru anchetatorilor.

Anchetatorii au ridicat urmele de cenusa si material rezultate in urma arderii din soba locuintei Olgai Dogaru, probe care au fost supuse unei constatari tehnico-stiintifice.

Potrivit raportului intocmit de Institutul National de Criminalistica, Serviciul expertize fizico-chimice, consemnat in rechizitoriu, "in proba de cenusa pusa la dispozitie s-au evidentiat si separat urme cu aspect de pelicule de vopsea, pelicule de rugina, material de constructie, material lemnos carbonizat, doua fragmente lemnoase, foite de aluminiu, cuie, fibre textile, fire de par etc. Din analiza chimica a cenusii, nu se poate determina natura materialelor care au condus, prin ardere, la obtinerea acesteia. Din analizele efectuate nu s-a putut stabili natura peliculelor cu aspect de vopsea".

Astfel, pentru a stabili cu exactitate daca tablourile au fost arse, anchetatorii au dispus efectuarea unei expertize la Muzeului National de Istorie a Romaniei.

Pentru ca aceasta expertiza nu a fost inca finalizata, procurorii au disjuns cercetarile in cazul Olgai Dogaru, pentru infractiunea de distrugere calificata cu consecinte deosebit de grave, pedepsita cu inchisoare de la 10 la 20 de ani.

Anchetatorii au mai dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetarile pentru Marfa Marcu, matusa lui Radu Dogaru, si Andreea Georgiana Damaschin, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infractional in vederea savarsirii de infractiuni si complicitate la infractiunea de furt calificat cu consecinte deosebit de grave, precum si pentru George Moise, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infractional in vederea savarsirii de infractiuni.

De asemenea, procurorii au mai dispus disjungerea sau declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea DIICOT Tulcea pentru Radu Dogaru, Eugen Darie, Mihai Alexandru Bitu, sub aspectul comiterii infractiunilor de trafic de persoane si proxenetism.