Dezbaterile CRPE

VIDEO Nu este clara viziunea Guvernului asupra regionalizarii. Avem nevoie de studii, de date

de     HotNews.ro
Marţi, 30 iulie 2013, 13:20 Actualitate | Esenţial


Alexandru F. Ghita, Bianca Toma si Ciprian Ciucu
Foto: Hotnews
Romania are foarte mare nevoie de o reforma teritorial administrativa, dar in acest sens nu trebuie grabit procesul si criteriile trebuie sa fie tehnice, nu de ordin politic. Expertii CRPE, Ciprian Ciucu si Alexandru Ghita au discutat despre regionalizare si descentralizare si au atras atentia asupra faptului ca procesul de regionalizare va ingreuna si mai mult birocratia, iar obiectivul de a reduce costurile administrative nu va fi atins, daca se pastreaza viziunea actuala a ministerului Dezvoltarii. "Sunt localitati in Romania care nu se pot sustine economic iar in acest sens ar trebui sa avem experti care sa vina cu solutii si nu sa justifice deciziile politice deja luate", a declarat Cirpian Ciucu, expert CRPE.

  • Fragmente din timpul dezbaterii video:

Bianca Toma: Am avut discutii si deja le-am raspuns cititorilor si celor care au pus intrebari legate de un subiect care este fierbine dar care este si foarte tehnic: regionalizarea. Tema specifica a proiectului nostru si al raportului pe care il veti publica in curand, este legat de zonele urbane functionale. De ce si care este legatura intre zonele urbane functionale si regionalizare? De care avem nevoie mai intai?
 
Ciprian Ciucu: Cred ca avem nevoie de amandoua in acelasi timp, pentru ca zone urbane functionale ar trebui cumva gandite si cuprinse in procesul de regionalizare-descentralizare. Regionalizarea anuntata ar trebui mai bine fundamentata pentru ca pana acum nu avem date suficiente despre cum ar fi mai bine sa o facem. Avem o viziune politica, ce ne-a fost prezentata, care insa nu este suficienta si nu este bine explicata. Pentru ca acest proces presupune in primul rand sa iei competente de la un nivel de administratie si sa le duci la altul. Asta inseamna servicii publice in special si bugetele lor aferente.

Din viziunea care ne-a fost explicata pana acum de minister, vor fi mentinute inclusiv judetele si atunci vom avea patru niveluri de administratie. Primul nivel, cel local, unde avem comune, orase, municipii s.a.m.d. Al doilea nivel este cel judetean, al treilea nivel cel regional anuntat si al patrulea nivel cel central.
 
Acum sa ne gandim: daca se vrea sa se ia, asa cum s-a anuntat, din compentente la nivel central fara sa fie duse la nivel regional, care oricum este un nivel in plus de administratie, avand costuri aferente si duse direct la nivel judetean. Avem noi capacitati sa ducem acele servicii la nivel judetean? Si vorbim de servicii de sanatate, educatie, inclusiv cele de administratie fiscala, evidenta populatiei, unde interactioneaza cetateanul cu administratia publica. Ca sa stii ce servicii iei de la centru sa le duci la judete ai nevoie de studii, ai nevoie de pilotari, ai nevoie ca sa intelegi cum sa se intample acest lucru. Eu nu cred ca ar fi eficient sa descentralizam in acest fel.

Noi vrem ca sa scadem costuri, nu sa crestem. Asta inseamna ca trebuie sa ridici competente de la  nivel judetean sa le ducem la un nivel superior, cel regional. Pentru ca toate tarile occidentale care au trecut prin astfel de reforme au desfintat comunele mici, care sunt ineficiente si de multe ori au si probleme legate de coruptie. Le-au comasat si au facut unitati administrative mai mari, care sa serveasca zone geografice mai largi.

Romania are foarte mare nevoie de o reforma teritorial administrativa: sunt localitati care nu se pot sustine economic. Prea multe au fost upgradate nesustenabil. Adica indicatorii macroeconomici, sociali, culturali nu le justifica existenta de a fi in forma superioare de administratie. Satele au devenit comune, comunele au devenit orase, orasele au devenit municipii, dar si ele nu isi justifica existenta.

Va inchipuiti ca o comuna care nu ar fi trebuit sa fie comuna, ar fi trebuit sa fie sat, are o primarie in plus cu costuri aferente, cu coruptie - poate - aferenta. Asta era prioritatea Romaniei, bineinteles ca procesul trebuie foarte bine gandit si corelat cu regionalizarea si descentralizarea. Asta ia timp. Nu poti sa o faci intr-un an, chiar daca ai spatele politic, ai tot Parlamentul. Ai nevoie de experti care sa vina cu propriile lor solutii si nu sa justifice deciziile politice deja luate. Ai nevoie de evluari exante.  Ceea ce se intampla acum este ca deciziile majore sunt deja luate si toata lumea si functionarimea face studii care sa-i justifice ministrului decizia.

B.T.: Avem o scurta precizare: avem vointa politica, adica isi permit autoritatile centrale si multi experti cheie care sunt doar teoriticieni si specialisti pe domeniile lor, isi pot permite sa faca o astfel de reforma ambitioasa si sa o duca pana la baza sistemului? Adica sa renuntam, sa reformam acele mii de localitati mici?

C.C.: Asta ia timp si studii si aici Alexandru Ghita se pricepe mai bine decat mine la cum trebuie sa fie desenate efectiv.
 
A.G.: S-a discutat foarte mult pe tema asta de cum desenam regiuni, cum redesanam unitatile administrativ teritoriale. Problema majora este ca in momentul de fata se tine cu dintii de niste unitati administrative care nu se mai explica din punct de vedere functional. Si aici intervine si partea de fragmentare excesiva. Comunele din Romania reprezinta cea mai mare fragmentare de unitati administrativ teritoriale...
C.C.: Din Europa
A.G.: Nu stiu daca din Europa, nu cred ca este neaparat din Europa dar din punctul de vedere al dimensiunii nu se explica. Pentru ca sunt comune cu foarte putine sate cu o populatie foarte mica si cum a spus si Ciprian au autoritati locale. Nu se pot intretine, nu pot plati salariile administratiei, drept urmare trebuie sa primeasca bani de la stat, ca si restul nivelurilor. Problema este ca se vorbeste numai si numai de descentralizarea puterilor si de aducerea unor responsabilitati noi la judete. Regionalizare nu inseamna numai asta. Inseamna sa luam si de la actorii mai mici, care nu au posibilitatea sa faca ceva concret si sa aducem la un nivel care poate coordona la nivel regional in cazul acesta, care poate coordona o actiune de dezvoltare a infrastructurii samd...
 
C.C.: Dezvoltare integrata - acesta este cuvantul. Sa ne dezvoltam impreuna. Sa cream capacitati la nivel regional cu oameni care sa gandeasca strategic prioritatile de dezvoltare a regiunii: a, b, c, d...Bun! Punem bugetele acolo si avem grija ca acele prioritati sa se intample. Daca nu ai strategie de dezvoltare, nu stii unde vrei sa ajungi, daca nu stii ce nevoi ai, i sa reiasa un shopping list cu dorintele  marunte ale tuturor si atunci interventiile vor avea bugete foarte maruntite cu impact limitat. Avem nevoie de bugete mari, de proiecte mari, de capacitati. Pentru ca o primariede comuna mica (in realitate sat) nu o sa aiba capacitatea sa gandeasca proiecte, sa isi asume financiar interventii masive si atunci intreabrea e cum ii facem pe acesti oameni sa lucreze impreuna, pentru ca in Romania cele mai mari probleme la toate nivelurile de administratie sunt colaborarea si coordonarea. Si acum avem doua modele pe care Alexandru Ghita le-a studiat: e vorba de Asociatia de Dezvoltare Intracomunitara si despre Grupurile de Actiuni Locale. Nu sunt foarte eficiente. Pentru ca oamenii prefera, de exemplu, pe finantari europene sa implementeze proiecte simple. E mai usor, nu trebuie sa te coordonezi cu altii, daca vrei sa faci o achizitie, o faci singur, nu o faci si cu altii.

B.T.: Nu cumva politicul i-a incurajat sa faca asa?

C.C.: Ba da, e o problema politica si de cultura politica. Intrebarea este cum gasim acele mecanisme prin care sa ii determinam sa colbaoreze. Si asta e cea mai grea intrebare. Pentru ca daca vorbim de zone urmbane functionale, tem noastra, acum aceste ADI-uri, Asociatii de dezvoltare intracomunitara, nu sunt eficiente pentru ca functioneaza pe principiul unanimitatii si exista ADI-uri cu 75 de membri, 75 de primari diferiti care functioneaza pe principiul unanimitatii. Va dati seama ca nu e fezabil. Ai nevoie de leadership, ai nevoie de viziune asumata al nivel locala. Si trebuie cumva sa ingustam zona de luare a deciziilor dar in acelasi timp sa le tinem responsabile in fata cetatenilor. Cum putem face asta? La asta ne gandim cel mai mult si noi. Si la asta se gandeste si ministerul Dezvoltarii in acest moment. Cum sa le faca sa fie eficiente, sa faca acele proiecte pentru a imbunatati viata oamenilor, pentru ca despre asta este vorba.
 
B.T.: Fondurile structurale si alocarea lor viitoare ar putea incuraja in vreun fel aceasta cooperare atat la nivel local, cat si la nivel urban, in cadrul acestor zone urbane functionale?

A.G.: In viitoarea perioada de programare vor fi niste instrumente teritoriale integrate care priporitizeaza accesul la mai multe fonduri printr-un singur proiect dar care sunt conditionate de anumite asocieri. La fel si in cazul comunitatilor de dezvoltare locala. Ramane de vazut.

B.T.: E parte a solutiei?

A.G.: E o conditionare asupra resurselor. Si asupra asocierii.

B.T.: Cat de departe  poate merge conditionarea?

C.C.: Nu stiu ca momentul pica destul de prost. Strategia de dezvoltare teritoriala a fost anuntata in 2014 cand se va fi incheiat etapa de programare. Si ma gandesc ca fiind vorba de acelasi minister ar trebui sa comunice bine in cadrul ministerului, si sunt convins ca vor face acelasi lucru, sa vina cu elemente inca de pe acum pentru ca deja se lucreaza la strategie astfel incat sa se poata cuprinde si sa avem instrumente financiare care sa sustina astfel de politici.

B.T.: Opt regiuni mult mai eficiente decat 41 de judete?

C.C.: Nu stiu daca opt. UE conditioneaza ca primul criteriu sa fie cel identitar. Nu stiu daca sunt mai eficiente. Principiul acesta al egalitatii, trebuie sa avem zone care sa fi egeale economic, cu acelasi numae de cetateni, cu acelasi PIB pe cal de locuitor, este un principiu destul de uniformizator si atunci e greu sa vii cu proiecte separate, cu instrumente de dezvoltare separate. E o metafora aici foarte usor de inteles. Ai niste cuie, toate batute la alt nivel in masa. Unele sunt mai sus, altele sunt mai jos. Si ai doua posibilitati: sa luam un ciocan si sa le batem pe toate in masa, ca sa ajunga la acelasi nivel, sau iei o tesla si le scoti pe cele de mai jos ca sa le aduci la nivelul celor de sus. Adica iti concentrezi eventual finantarea catre zonele in care este mai multa nevoie. Asta este si principiul european pe politica de coeziune. Si atunci chiar ma gandesc daca am avea nevoie de regiuni care sa fie similare. Poate din contra. Poate am avea nevoie de regiuni gandite cum spunea mai devreme Alexandru, bazate mai mult pe similitudini si atunci sa vii cu instrumente dedicate acolo unde e nevoie.

A.G.: Plus ca in momentul in care vom face regiuni la acelasi nivel de dezvoltare s-ar putea sa fim condusi pe o cale gresita. Pentru ca atunci cand se fac calculele, zonele care sunt mai putin dezvoltate vor fi ridicate mai sus decat zonele mai dezvoltate. Si atunci se creeaza un echilibru artificial care in realitate nu exista.

B.T.: Este o oportunitate 2013, momentul in care trebuie sa fie facute trei strategii cheie.  In 2014  cum va arata?

C.C.: In zilele acestea se vorbeste de faptul ca nu ar avea suficient sprijin politic. Se pare ca va fi amananta. Ddeocamdata nu stim foarte multe lucruri. Adica in acest moment nu se prea comunica directia in care trebuie sa mergem. Mesajul e ca mergem inainte, dar toata lumea la nivel informal astazi vorbeste despre faptul ca nu se stie daca regionalizarea/ descentralizarea va continua anul acesta fiind dependenta de oeventuala noua Constitutie, de un referendum si alte aspecte POLITICE.

A.G.: Asta poate sabota putin si strategia de dezvoltare teritoriala pentru ca daca se amana nu stim pentru cat timp. Strategia asta are o bataie destul de lunga.

  • Urmariti integral materialul video:




In cazul dezvoltarii regionale este vizibila tendinta de concentrare in orase  mari.  Ele devin centre regionale in detrimentul teritoriilor inconjuratoare care pierd atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere social, forta de munca migrand spre centru- sursa locurilor de munca. Dezvoltarea tehnologiei comunicatiilor si a infrastructurii de transport a dus insa la popularea zonelor adiacente centrelor urbane si cailor de comunicatie de proximitate ale acestora. Astfel au aparut zone urbane bazate pe migratia bi-directionala, formate dintr-un centru urban si localitatile inconjuratoare

Aceasta relatie stransa intre centrele urbane si teritoriile adiacente, bazata pe oferta de locuri de munca, oportunitati legate de educatie si oferta serviciilor (publice sau private) a dus la conturarea a ceea ce a fost numit zona urbana functionala (ZUF). 

Principalele probleme in calea unor proiecte de urbanizare care sa duca la aparitia unor servicii publice integrate si de calitate sunt faramitarea administrativa excesiva, lipsa unui cadru legal facil si o foarte slaba cultura a colaborarii pentru realizarea unor proiecte comune care sa depaseasca granitele administrative ale localitatilor. 

Actualul sistemul de guvernanta locala sau judeteana nu permite functionarea eficienta a unor structuri de tip ZUF iar contextul dat de procesul de regionalizare-descentralizare poate fi folosit pentru gandirea unor solutii care sa permita colaborarea integrata pe principii teritoriale.

Despre Alexandru F. Ghita

Alexandru este urbanist, consultant independent si cercetator in domeniul planificarii spatiale europene. In 2007 a absolvit Facultatea de Urbanism din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", iar in 2011 masterul in planificare urbana si regionala al Facultatii de Stiinte Sociale, Departamentul de "Town & Regional Planning" din cadrul Universitatii din Sheffield, specializandu-se in europenizarea politicilor nationale si guvernanta teritoriala. Este membru al Regional Studies Association si al Registrului Urbanistilor din Romania.In prezent colaboreaza cu firme de consultanta si ONG-uri din UE care necesita expertiza specifica Europei Centrale si de Est in domeniul planificarii spatiale. Este online publisher al blog-ului de specialitate "The European Spatial Planning Perspective".


Dezbaterea a avut loc in cadrul proiectului "Dezbatem politici, crestem expertiza" derulat de Centrul Roman de Politici Europene, cod SMIS 40667, proiect co-finantat din Fondul Social European.

Continutul acestui material  nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.










Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4420 vizualizari

  • Regionalizare (Marţi, 30 iulie 2013, 14:29)

    Lucris [utilizator]

    Se trateaza, cu o superficialitate care ma lasa mut de uimire, problema de fond a regionalizarii Romaniei. Pentru toti cei care inca nu au aflat pana acum, regionalizarea Romaniei a fost realizata la Bruxelles INAINTE de aderarea Romaniei la UE. Scopul real este federalizarea si, ulterior, crearea de regiuni autonome teritorial si administrativ. Scandalurile pe tema capitatelor regiunilor, sunt bucati de carne aruncate hamesitilor locali. Dezbaterile publice pe teme ca: propuneti capitala regiunii cutare, sau, ce avantaje vedeti in regionalizare si altele asemenea, nu sunt decat praf in ochii romanilor care, in scurt timp, se vor trezi cu o tara re-impartita administrativ, cu o competitie etnica si/sau economica intre oamenii din acele regiuni si, la final, cu cereri ”justificate popular” de autonomie teritoriala si administrativa a cutarei regiuni.
    Chiar nu puteti privi in viitorii 12-20 de ani si sa vedeti aceste lucruri?
    • R (Joi, 1 august 2013, 12:01)

      Alexandru F. Ghita [hotnews.ro] i-a raspuns lui Lucris

      Preconcepția conform căreia regionalizarea este un proces inițiat, întreținut și încurajat de UE este una destul de des întâlnită, dar nu în totalitate corectă.

      Regionalizarea nu este un proces recent, acesta putând fi observat încă din timpurile marilor imperii antice, medievale și continuând cu cele mai recente, sistemele administrative au inclus întotdeauna o dimensiune regională motivată de nevoia de descentralizare și eficientizare a actului administrativ.

      Regiunea nu este un element natural, ci o invenție umană, tocmai datorită rolurilor pe care le poate avea: funcțional, reprezentativ sau identitar. Mai mult, acestea diferă de la stat la stat, neexistând în prezent o perspectiva comună asupra acestora.

      Regionalizarea nu este un proces născut în sânul UE. Este ínsă corect să spunem că prin impunerea standardelor NUTS sau prin atribuirea de fonduri pe baza unei structuri regionale UE a încurajat acest proces. Dar trebuie să spunem de asemenea că în cadrul acquis communautaire capitolul referitor la politica regională este unul dintre cele mai subțiri, acesta trasând doar linii generale, implementarea în sine fiind opera exclusivă a statelor membre.
    • Raspuns (Joi, 1 august 2013, 12:01)

      Bianca Toma [hotnews.ro] i-a raspuns lui Lucris

      Bruxelles-ul nu impune direct niciunui stat membru o forma sau alta de organizare/reogranizare teritoriala. Dupa aderarea mai multor state membre au aparut, periodic, astfel de intrebari adresate Comisiei Europene. De fiecare data raspunsul a fost: intra in competenta fiecarui stat membru. Dar....exista modele functionale, sisteme administrative mai eficiente (dintre care unele organizate pe regiuni) la care trebuie sa ne uitam. Teoretic, procesul de regionalizare e parte a acestei necesitati.

      Presiunea unui proces rapid vine din nevoia Romaniei de descrie si planifica acum (2013) cum doreste sa cheltuiasca banii UE din 2014 incolo. O alta realitate este ca in acest moment exista cel putin 41 de modalitati de a face achizitii publice - dupa cum intelege fiecare administratie publica judeteana.
    • Raspuns (Joi, 1 august 2013, 12:04)

      Ciprian Ciucu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Lucris

      Nu e niciun secret ca UE incurajeaza dezvoltarea regionala si chiar are institutii (DG Regio) si instrumente financiare (FEDR) care sutin politici regionale/de regionalizare. Da, ca raspuns la acesta politica europeana s-au trasat cele 8 regiuni in perioada de preaderare. Cat despre faptul ca au fost "desenate" la Bxl, asta nu e adevarat.

      Sunt de acord cu ideea ca regionalizarea si descentralizarea, pana acum, a fost prezentata superifical. Este mai mult un proiect politic care nu are un fundament administrativ. Nu evam date sufieicnte, MDRAP intarzie sa vina cu studii si date convingatoare. De ex. nu stim ce servicii vor fi livrate populatiei si la cel nivel. Acesta este un element esential, fara de care discutia nu poate continua la modul serios.
  • Galati-Braila (Marţi, 30 iulie 2013, 15:33)

    Radu_Luci [utilizator]

    Exista in Romania o potentiala conurbatie: orasele Galati (250k loc.) si Braila (180k loc.) sunt situate de doar 20 km unul de celalalt. Mai multi profesori de la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" au realizat, la cererea CJ Braila, un amplu studiu privind transformarea spatiului care separa cele doua mari orase intr-o zona construita - plan de mobilare, in termeni de specialitate. Ar fi astfel cea mai mare aglomeratie urbana din Romania, dupa Bucuresti. Planul ia in considerare construirea unui aeroport in acest spatiu, precum si a unui pod peste Dunare - obiective prevazute de altfel si in Planul National de Amenajare a Teritoriului, inca in vigoare. Avand in vedere ca actualul guvern (ca si cele anterioare) evita sa gireze construirea podului si alte investitii in zona, tinand cont de depopularea masiva si, intr-o oarecare masura, de orgoliile locale, credeti ca acest plan de alipire a celor doua municipii este unul realist? Care ar fi atuurile crearii acestui megaoras si ce alte dificultati poate intampina acest proces? Iar daca totul va ajunge la finalul prevazut in studiul mentionat, ce orizont de timp ar presupune? Multumesc!
    • care ar fi motorul economic al acestei zone?! (Marţi, 30 iulie 2013, 19:34)

      hot news [utilizator] i-a raspuns lui Radu_Luci

      Pe vremea cind navigatia pe Dunare era importanta, orasele-port Braila si Galati erau infloritoare (si concurente!). Acum, cind Mittall se muta in tari cu energia mai ieftina, combinatul chimic din Braila s-a inchis, escavatoare nu se mai fac de mult, ce sens ar avea aceasta conurbatie?!
      In vremuri normale, daca industria de dianinte de 1989 nu ar fi fost distrusa, sigur ca avea sens si aeroportul, si podul peste dunare, care sa serveasca cele doua orase mari apropiate.
      Dar acum?!
    • R (Joi, 1 august 2013, 12:11)

      Alexandru F. Ghita [hotnews.ro] i-a raspuns lui Radu_Luci

      Dezvoltarea zonei Galați-Brăila este realistă, aceasta fiind un candidat perfect pentru dezvoltarea unei ZUF. Este clar că cele două orașe și zonele lor adiacente împart o serie de caracteristici începând cu specializarea funcțională și terminând cu poziționarea geografică. Însă în acest context trebuie subliniat faptul că acestă dezvoltare nu se poate face fără participarea voluntară a actorilor cu interese directe (administrația locală, dar și grupurile de interese locale).

      Crearea unui parteneriat axat pe direcția Galați-Brăila-Tulcea poate fi de asemenea benefic în vederea creșterii atractivității zonei celor trei orașe, dar și a Deltei.

      Construcția unui pod peste Dunăre în această zonă pare în acest moment o investiție fezabilă, acesta putând fi baza unui coridor de comunicații direct pe axaTulcea-Delta Dunării, acesta putând fluidiza mult mai bine traficul, și creând oportunitatea unui nod intermodal de mare capacitate.

      Am îndoieli legate de utilitatea unui aeroport în acest moment, zona de deservire a acestuia fiind limitată atât teritorial cât și d.p.d.v al populației. De aceea nu știu dacă traficul pe care îl poate atrage ar putea amortiza costurile unei astfel de investiții. Dar este o perspectivă interesantă pentru viitorul zonei.

      Termenul de realizare al acestei viziuni este foarte greu de apreciat în acest moment, însă nu cred că va fi mai mic de 10-15 ani.
  • Ascensiunea si declinul planificarii strategice (Marţi, 30 iulie 2013, 19:45)

    nono [utilizator]

    Imi spune cineva cum devii "expert" cu facultate terminata in 2007, master de 2 ani (presupun ca nu la distanta) - deci un maxim de experienta de 3 ani jumate'. Ma indoiesc sincer de aprofundarea situatiei de la noi din tara si mai mult din tot blocul estic....
    Mai mult - modelul de planificare propovaduit de scoala de urbanism din Romania a dat gres in toate tarile ceva mai rasarite ..... efectele se vad acum dupa 15-20 de ani....

    Respect!
    • Raspuns (Joi, 1 august 2013, 12:15)

      Ciprian Ciucu [hotnews.ro] i-a raspuns lui nono

      Eu l-am invitat pe Alexandru Ghita sa scrie un studiu despre Zone Urbane Functionale in contextul regionalizarii/descerntralizarii pentru CRPE. Studiul va fi publicat zilele acestea. Tot eu l-am invitat la acesta dezbatere si l-am numit "expert". Am incredere in cunostintele si evolutia sa profesionala. Daca va uitati pe pagina noastra de web veti observa ca mai toti oamenii cu care lucram sunt tineri, au studii (masterate si doctorate launiversitati serioase).Unii au mai multa experienta (10-15 ani), altii au evolutii rapide si consistente, asa cum este si cazul lui A. Ghita.

      In titlul va referiti la planificare strategica dar nu continuati ideea. DA, dezvoltarea teritoriala este despre fixarea prioritatilor de dezvolatre la nivel regional sau local, adica PLANIFICARE STRATEGICA. Din pacate acest termen este putin cunoscut de liderii politici desi la nivel de birocratie este utilizat. Doarca deciziile pe prioritati sunt politice. Discutia e tehnica, este despre politici publice, corealarea acestora cu indicatorii bugetari.Vom reveni pe tema acesta pana la sf. lunii august si o vom trata mai in detaliu. Vom publica si un studiu exact despre cum nu se intampla acest lucru in RO si cum ar trebui sa fie.
  • interesant (Miercuri, 31 iulie 2013, 10:58)

    CezarD [utilizator]

    1) Este legata strategia de dezvoltare teritoriala de regionalizare? Sau viceversa?

    2) De ce e nevoie de un nou concept - ZUF, daca deja avem Poli de Crestere (prin lege), Poli de Competitivitate etc?

    3) Si chia asa: are Romania zone urbane functionale?
    • R (Joi, 1 august 2013, 12:19)

      Alexandru F. Ghita [hotnews.ro] i-a raspuns lui CezarD

      1) Strategia de Dezvoltare Teritorială a României și procesul de regionalizare sunt legate în mod direct. SDTR trebuie să țină cont de procesul de regionalizare cel puțin din punct de vedere al:

      - modului în care acest proces reordonează structurile teritoriale;
      - implementării strategiei în sine, proces ce are loc și prin intermediul structurilor instituționale rezultate din procesul de regionalizare.


      2) Polii de creștere nu sunt definiți clar din punct de vedere funcțional. Conform prevederilor legale structurile instituționale ce stau la baza acestora sunt rigide și de ce nu, exclusiviste, în sensul că includ în majoritate autoritățile publice locale. În plus, polii de creștere sunt axați mai mult pe dezvoltarea centrelor urbane care le stau la bază, teritoriile adiacente fiind dezvoltate mai mult din inerție.

      ZUF ar fi un rezultat al voinței populatiei locale. Numărul lor nu ar fi stabilit prin lege, ca în cazul polilor de creștere, acesta fiind limitat doar de abilitatea actorilor locali de a respecta un set de criterii de bază. Avantajul major este că pot apărea zone noi cu potențial de dezvoltare, care în prezent nu sunt observate prin metodele de analiză la îndemână.
      ZUF nu sunt dictate prin pârghii legislative sau instituționale. În vederea înființării se poate oferi un cadru și un set de componente, dar nu o rețetă unic valabilă

      3) O întrebare foarte grea. La nivel teoretic da, zonele dezvoltate în jurul localităților urbane mari: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Constanța. Problema este că acestea nu sunt definite formal ca ZUF, ci pot fi doar identificate conform unor criterii prestabilite.
  • urbanitate (Miercuri, 31 iulie 2013, 14:24)

    vulpescu [utilizator]

    Si cum ne dezvoltam urban cind 40% din cetazteni sunt ocupati in agicultura si locuiesc in niste asezari ce nu se califica din punct de vedere al infrastructurii decit cel mult drept catune?
    • R (Joi, 1 august 2013, 12:22)

      Alexandru F. Ghita [hotnews.ro] i-a raspuns lui vulpescu

      Este adevărat că o mare parte a populației se ocupă cu agricultura, mai ales cea de subzistență. Problema majoră nu este neapărat ocupația acestei populații, ci faptul că localitățile rurale nu au capacitatea de a asigura un minim de calitate a vieții, datorită lipsei sau proastei calități a serviciilor, a infrastructurilor de transport, tehno-edilitare, sau de comunicații. Cauza majoră fiind lipsa resurselor materiale la nivel local.

      Rezultatul direct este stagnarea dezvoltării. Probabil cel mai fezabil ar fi dezvoltarea în linia conceptului de „rurban” - dezvoltarea/urbanizarea ușoară a localităților rurale și păstrarea specificului agricol.
    • Raspuns (Joi, 1 august 2013, 12:33)

      Ciprian Ciucu [hotnews.ro] i-a raspuns lui vulpescu

      Raspunsul simplu si nerealist: prin proiecte mari, integrate care sa dezvolte armonios si complementar orasele si zonele adiacente ale acestora.

      Celalat raspuns: Greu. Problema este exact acesta, CUM? La proiectele de mai sus ar trebui sa participa mai multi actori dar noi nu avem:
      - o cultura a parteneriatului si colaboararii (e mai simplu sa faci proiecte singur, sa decizi singur cum sa faci achizitiile, sa nu te corelezi cu altii),
      - institutii intercomunitare eficiente (ADI-urile pls. vedeti google) sunt greoaie si iau decizii cu unanimitate. Ganditi-va cum arata o astfel de ADI in care avem primiari de toate culorile politice, cu interese divergente si multi fara capacitate administrativa.
      - legislatie si institutii care sa permita in acest moment actiuni care sa depaseasca granitele judetelor - ZUF nu trebuie sa tina cont de cum e trasat un judet - si sa nu afecteze nici principiul autonomiei locale.

      Trebuie sa vedem cum ii motivam pe cii din APL sa se asocieze volutar si sa faca ceva.

      Initiativa trebuie sa plece de sus in jos, de la cei cu capacitate, ei trebuie sa aiba si putere de decizie si sa-si asume proiecte importante inclusiv la nivel politic. Cu asta ne batem capul zilele acestea, vom reveni cu niste sugestii in raport.
  • Regionalizare si Coruptie (Miercuri, 31 iulie 2013, 14:57)

    Cetatean [anonim]

    Problema este ca intr-o tara cu politicieni corupti, fondurile nu vor fi repartizate echitabil iar centrele de conducere se vor muta toate in orasul dominant al regiunii. De exemplu, o regiune care sa cuprinda Aradul si Timisoara va fi dominata de Timisoara. Acest lucru nu este o supozitie ci este o realitate. S-a intamplat deja de-a lungul timpului, in conditiile in care existau doua judete separate. In momentul in care cele doua orase vor apartine aceleiasi regiuni, aceasta tendinta se va accentua.
    "Directia Silvica, Directia Vamilor sau Posta sunt doar cateva dintre institutiile care s-au mutat din Arad la Timisoara in ultimul deceniu. Comasarea institutiilor de cultura, viitoarea desfiintare a Aeroportului, dar si desfiintarea spitalelor sunt semne clare ale procesului regresiv la care se lucreaza intens de catre PDL, a declarat Claudiu Cristea, presedinte al Miscarii Aradene".

    http://www.ziuadevest.ro/politic/20074-micarea-ardean-susine-c-pdl-vrea-s-desfiineze-judeul-arad.html

    1937 - Orasul Arad este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania si al patrulea din Romania.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Arad#Aradul_perioadei_interbelice

    Pe urma au venit comunistii, au infiintat regiunile si au favorizat Timisoara, iar dupa Revolutie acest proces a continuat, asa cum am aratat mai sus. Impartita Romaniei in regiuni va finaliza acest proces distructiv pentru orasul Arad. Multe orase importante din Romania vor suporta aceleasi consecinte ca si orasul Arad.

    Intrebare: cum se poate stopa realizarea unui astfel de scenariu intr-o tara cu coruptie sistemica? Nu ar trebui adusa coruptia la un nivel benign (ne-sistemic) si doar apoi facuta regionalizarea Romaniei?
    • Rapsuns (Joi, 1 august 2013, 12:21)

      Bianca Toma [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cetatean

      Vesnica rivalitate Arad - Timisoara nu va mai aduce rezultate pe termen mediu si lung. Va propun asadar sa analizati nu neaparat ce ar putea face Timisoara si Arad separat, ci unde ar putea ajunge Arad si Timisoara impreuna. Este oare eficienta cheltuirea banului public (si chiar a fondurilor europene) pentru ambitii care raspund doar unor nevoi locale, uneori strict electorale?

      Si daca spuneati de Aeroportul Arad. E nevoie de doua aeroporturi in doua orase aflate la 67 de kilometri distanta? (aproximativ 50 de minute timp parcurs cu autoturismul?).

      Recent, unul din experti straini (olandez) consultati de autoritatile romane a explicat foarte limpede ce se intampla in cazul acestor "rivalitati urbane": Alone you'll go faster, but together you'll go further. Viitoarele alocari de fonduri structurale vor tine cont de cooperarea dintre orase nu de concurenta dintre ele. (Desigur daca ambitiile politice nu vor impune o alta logica).
    • R (Joi, 1 august 2013, 12:31)

      Alexandru F. Ghita [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cetatean

      Polarizarea în centre "predefinite" este clară. Dezvoltarea policentrică ar avea tocmai rolul de a încerca contra-balansarea efectului polarizator al orașelor mari, oferind astfel o șansă de dezvoltare localităților medii și mici.

      Corupția se poate diminua prin dezvoltarea unui sistem de guvernanță inclusiv și transparent. La nivel regional acest lucru ar fi posibil, dar numai în cazul unei descentralizări reale, în care se scade influența centrului decizional.

      Cum a menționat și Ciprian Ciucu într-un comentariu mai sus, momentan nu știm exact ce se va întâmpla în viitor și cum arată modelul de regionalzare propus de MDRAP. Probabil că ar fi cel mai benefic să fie lăsate deoparte mândriile politice. Cred că implicarea directă a societății civile este cea mai puternică metodă de a preveni derapajele în cadrul procesului de regionalizare-descentralizare.
    • Raspuns (Joi, 1 august 2013, 12:44)

      Ciprian Ciucu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cetatean

      Lasand insitutiile anticoruptie din Romania sa-si continue munca. Pentru asta este nevoie de sprijin din partea fiecaruia dintre noi, altfel politicienii vor continua asaltul impotriva lor.

      Dar asta este o alta tema.
  • regionalizare (Miercuri, 31 iulie 2013, 15:23)

    g [anonim]

    Oare de ce se vrea desfiintarea zonelor ocupade doar pe motiv ca sunt locuitori putini IN ELVETIA >AUSTRIA <>>ETC si o casuta aflata in varful muntilor este protejata ,..ii alimenteaza aerian ,cu elicopterul ,.. La noi nu gandesc decat prin prisma profitului material,palpabil si nimeni nu sesizeaza ca in realitate cineva expres vrea sa se stearga radacina ,noastr DACA >TRACA<ROMANA si cu multa obraznicie sa sustina ca au gasit locuri nelocuite si pun stapanire fare sa intampine nici o opozitie Multa clefeteala nu ajuta la nimic/De ce nu intra in taina lucrurilor si evenimentelor? EX,.cand un sef de stat pleaca in timpul liber cu sotia la o terasa unde servste tvin arata ca asa trebuiesa se procedeaza in famila biologica plus ca face relama diplomatica .eleganta la marfa tarii VIN. si nu la COCA+COLA DE EX}Prim-ministrul trebuie sa se achite de ce este in fisa postului la fel si ceilalti oameni ai muncii in orele de program iar in timpul liber sa se vata decenta in fam biologica si sociala[economica]Sa se caute si sa se scoata in fata pers de etnie ROMANEASCA},romanas neaos din mosi stramosi cu radacina sanatoasa deoarece un copac daca nu are radacina buna, furtuna il culca ,tranteste la pamant] valoroase ca nu ducem lipaDaca se vrea ca regiunea sa aiba proportia romana cea mai mare e corect , dar asa cum vedem nu se vrea asa ci niste neaveniti ai intregii europei vor sa puna piciorul in pragul bastinasilor populatiei de aici ,d'acilea .d'aci, DACII
    • Raspuns (Joi, 1 august 2013, 12:40)

      Ciprian Ciucu [hotnews.ro] i-a raspuns lui g

      Domnule, noi nu suntem dacologi si nici despre etnogeneza nu ne-am propus sa vorbim.

      Istoria cunoscuta inregistreaza perioade succesive de urbanizare/ruralizare deteminate in general de cresterea si descresterea imperilor. Sunt forte ale istoriei si calcule de eficienta, decizii rationale luate de oameni. Asa ca daca elvetienii isi permit (eu nu stiu acest lucru) sa alimenteze aerian case izolate din munte, probabil ca au ei motivele lor.

      Romania are o treime munti (in mare pare neaccesibili), o treime podis si zone sub-carpatice si o treime campie si lunca. Personal, as lasa urbanizarea varfurilor de mune la sfarsit...
  • da (Miercuri, 31 iulie 2013, 19:06)

    CG [anonim]

    Ce se intimpla cu orasul din afara Bucurestiului? Corbeanca, Otopeni s.a sint de fapt resedinte ale celor care muncesc in Bucuresti. S-au dezvoltat haotic in siajul orasului. Se si vede la drumuri si infrastructura. Ar fi bine o zona metropolitana care sa cuprinda Bucuresti + Ilfov, cu o administratie unica sau ne batem cuie in talpa?
    • R (Joi, 1 august 2013, 12:39)

      Alexandru F. Ghita [hotnews.ro] i-a raspuns lui CG

      Dezvoltarea haotică este rezultatul necoordonării. Sunt foarte multe zone în care ansamblurile rezidențiale au fost construite în câmp, fără a beneficia de drumuri de acces. Acestea fiind realizate ulterior sau deloc (chiar și până în prezent). Dar lipsa infrastructurii este vizibilă și în București nu numai în zona Ilfov.

      Dezvoltarea unei zone metropolitane BI ar putea fi benefică pe termen lung (10-20 ani). Însă nu știu dacă în prezent este dorită de populație; de autorități nici nu cred ca are rost să vorbim, întrucât ar dispărea structuri de care reprezentanții locali sunt legați politic. Cunosc cazul orașului Voluntari unde populația refuză în mod public să treacă sub administrația Bucureștiului.

      Din punct de vedere al administrării unei zone de asemenea dimensiune și complexitate trebuie găsită o soluție de compromis bazată pe cooperare și asigurarea livrării de servicii la scara potrivită. Dar trebuie să fim conștienți că în acest caz nu putem „împăca și capra și varza”.
  • ? (Joi, 1 august 2013, 11:52)

    cora [anonim]

    ce înseamnă zone urbane funcționale? mi-aș dor mul tun răspuns în limbaj obișnuit, nu oengistic. mulțumesc.
    • Raspuns (Joi, 1 august 2013, 12:55)

      Ciprian Ciucu [hotnews.ro] i-a raspuns lui cora

      Raspunsul oengistic nu e neinteligibil in general, dar depinde cine-l ofera.

      In general e vorba despre zone in care calitatea vietii sa fie buna iar costurile pentru ca acesta sa se intample sa fie rezonabile. Sunt feluriti indicatori, de exemplu:
      - cat de repede ajungi de acasa la munca si invers (conexiuni, viteza);
      - ai servicii pentru educatia (sau cazarea) copilului in timp ce esti la munca?
      - Sunt integrate (si astfel eficientizate) utilitatile publice?
      - Accesul spre stadion / catre biblioteaca / spre parcul industrial, etc...este facil pentru toti din zona?
      - Aeroportul unde este plasat, cum se poate imbunatati accesul?
      - Plasarea capacitatilor logistice (prin care se aprovizioneaza zona) este optima?
    • r (Joi, 1 august 2013, 13:03)

      Alexandru F. Ghita [hotnews.ro] i-a raspuns lui cora

      Am să încerc un răspuns "ne-oengistic", dar sper să nu fie prea tehnic.

      ZUF au la bază aglomerările de localități și relațiile dintre acestea.

      Nu există o definiție oficială, unică și recunoscută ca normă, întrucât fiecare stat și-a definit singur la nivel național aceste zone, pe criterii diferite care țin de specificul local - distanța dintre localități, timp necesar deplasării între centru și o altă localitate, nivelul de compatibilitate din punct de vedere funcțional, etc.

      În cadrul studiului efectuat împreună cu CRPE am identificat în cazul României o serie de condiții care ne-au condus la a caracteriza ZUF ca: acea zonă formată din unul sau mai multe centre urbane care atrag din punct de vedere socio-economic și localitățile înconjurătoare. Între aceastea trebuie să existe cel puțin o relație bazată pe migrație și navetism.

      Însă mult mai important este ca aceste localități să împărtășească una sau mai multe specializări funcționale și/sau caracteristici cultural-istorice.

      Orientativ putem stabili și o limită minimă de populație (ex. 250.000) dar aceasta trebuie adaptată și în funcție de specificul local.
  • întrebare (Joi, 1 august 2013, 11:55)

    vmb [anonim]

    care este, de fapt, motivul pentru care nu pot funcționa acum structurile de tip ZUF? întreb asta pentru că eu cred că e posibil să se poată învăța cultura colaborării. ați încercat să-i învățați pe primari/consilieri locali care sunt avantajele acestui gen de structură?
    • Raspuns (Joi, 1 august 2013, 12:39)

      Bianca Toma [hotnews.ro] i-a raspuns lui vmb

      Foarte buna intrebare. Deprinderea colaborarii, a planurilor comune si nu a competitiei (pe linie de partid intre primarii) este practic CHEIA acestui proces. Si o mare provocare pentru autoritati. Daca timp de 20 de ani primarii a mii de comune erau "judecati" in partidele din care proveneau dupa scorul electoral, scor obtinut dupa ce au promis/facut canalizare, drumuri, statii de epurare, etc, este foarte greu acum sa le explici ca nu e bine. Si mai complicat este sa le spunem sa faca exact invers. Nu doar ca domn' primar din comuna vecina nu e concurent, ba chiar trebuie sa depuneti impreuna proiecte europene care sa ajute intreaga regiune.
    • Raspuns (Joi, 1 august 2013, 13:08)

      Ciprian Ciucu [hotnews.ro] i-a raspuns lui vmb

      Am raspuns mai sus la acesta intrebare lui Vulpescu. Dar, da, asa e, asta e intrebarea!

      Asta este si principala provocare a MDRAP:
      - cum sa-i faca pe actorii locali sa actioneze integrat, complementar si impreuna.

      Avem doua tipuri principale de expriente aici; (1) Asociatii de Dezvoltare Intracomunitara (ADI) si astea's asociatii de autoritati si Grupuri de Actiune Locala (aici sunt actori diversi). Primele nu-s prea functionale.

      Avem deja prin lege doua tipuri de abordari - Zone Metropolitane si Poli de Crestere. Nici unele nici altele nu au reusit mare branza pana acum. Apropo, as vrea sa vad si eu o evaluare pe munca polilor de crestere si a proiectelor acestora...

      Ideea cu ZUF, ar fi sa nu repetam experienta acestora, sa nu aducem confuzii suplimentare, deja vor fi trei concepte (!!!) si sa gasim acel model de organizare care sa produca efecte. Poate management privat, poate un alt model de asociere imprumutand practici din modelele de management corporatiste... Orice idee e bine-primita, suntem inca in brainstorming.
  • Regionalizare (Joi, 1 august 2013, 14:54)

    Lucris [utilizator]

    Evident, nu UE a inventat regionalizarea. Din pacate, insa, subiectul regionalizare are, cel putin in cazul Romaniei, scopul obtinerii mai usoare a autonomiei teritoriale si administrative.
    Dl.Tokes nu se sfieste sa spuna ca: ”În calitate de cetăţean european şi maghiar din Ardeal, cer să fim lăsaţi să ne rezolvăm problemele noastre proprii, ceea ce ar fi benefic nu doar românilor şi maghiarilor din Ardeal, ci întregii ţări.”
    Evident ca asemenea declaratii sunt frecvente la dansul, insa in maxim 20 de ani vom asista la o adevarata autonomie teritoriala in Ardeal. Asta, evident, cu binecuvantarea vanzatorilor de tara aflati la conducerea Romaniei (indiferent de culoarea politica, ca sa nu fiu acuzat de diversii partizani ai unei culori sau alta) si a conducerii din umbra a UE.
    Nu cred ca bat campii chiar atat de rau incat sa nu pot sa vad ca nu ne asteapta deloc un viitor luminos pe subiectul integritate teritoriala.
    Daca nu stiati, UE a prins forma inca din 1908, cand francmasoneria a dorit sa se formeze o Europa Unita sub conducerea francmasoneriei. Acest lucru este si mai bine explicat in cartea ”Blaubuch der Freimaurerei” Viena 1933, pagina 82, in articolul ”Paneuropa als Minoritatenfrage”.
    Va inselati foarte grav daca credeti ca regionalizarea este doar un subiect ”la moda” si este util pentru absorbtia mai eficienta a fondurilor europene.
    Din nefericire, fondurile europene reprezinta, de fapt, pretul cu care romanilor li se cumpara independenta.Vom trai si vom vedea... Nu mai e mult, oricum...


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by