Liviu Dragnea s-a prezentat luni dupa amiaza la sediul DNA, unde a stat timp de circa 15 minute, fiindu-i prezentate probele procurorilor in dosarul Fraudelor la Referendumul pentru demiterea lui Traian Basescu. Intrebat de ziaristi cum i se pare ca, la un an de la referendum, Traian Basescu este presedinte iar el audiat la DNA, Liviu Dragnea a raspuns: "Asta e".
Dragnea a negat faptul ca ar fi intrat pe o usa laterala in DNA, pentru a evita presa, sustinand ca masina sa a oprit acolo pentru ca traficul era aglomerat.
"Sunt foarte multe declaratii, foarte multe dosare de declaratii, au fost audiati foarte multi oameni. (...) Am spus tot timpul ca sunt nevinovat, am organizat o campanie electorala pentru referendum si atata tot", a comentat vicepremierul.
In opinia sa, faptul ca s-a prezentat la DNA la un an dupa referendumul esuat pentru demiterea lui Traian Basescu "nu are nicio semnificatie", fiind vorba de o simpla "coincidenta".
Liviu Dragnea a mai spus ca i s-ar parea "firesc" ca dosarul sa se incheie cu neinceperea urmaririi penale.
Vicepremierul este acuzat de procurorii DNA ca ar fi pus la punct un sistem national de influenta prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie 2012 de demitere a presedintelui Traian Basescu. Potrivit procurorilor anticoruptie, Dragnea ar fi folosit zece metode pentru fraudarea votului, printre care votul multiplu, turismul electoral si falsificarea de semnaturi.
Scopul acestei actiuni ar fi fost obtinerea unei prezente de minimum 60% la votul de la referendum, care sa garanteze validarea acestuia. Pe 6 septembrie 2012, Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Liviu Dragnea.
Acuzatiile care ii sunt aduse lui Liviu Dragnea:
- folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite
- asociere pentru savarsirea de infractiuni
- instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de catre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de catre alte persoane
- instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul de a determina alegatorul sa voteze in cadrul referendumului
In rezolutia de incepere a urmaririi penale, procurorii sustint ca Liviu Dragnea, in calitate de secretar general al PSD, si-a folosit influenta pentru a obtine "un folos nepatrimonial pentru partid", respectiv o prezenta de minimum 60% la votul de la referendumul din 29 iulie 2012 care sa garanteze validarea acestuia. El ar fi initiat o asociere formata din presedinti si membri ai sectiilor de votare coordonati de responsabili locali si judeteni, presedinti de organizatii judetene si locale, precum si primari ai partidului.
Cu ajutorul unui sistem informatic, un numar restrans de persoane putea sa obtina, in timp real, informatii despre numarul de votanti si modul cum s-a votat in sectiile de votare. In acest mod, din ora in ora coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezentei la urne, identificand sectiile de vot cu prezenta slaba, se arata in rezolutia procurorilor. Potrivit acesteia, sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine si recomandari cu continut ilicit, destinate coordonatorilor sau membrilor sectiilor de votare si altor persoane, in vederea maririi artificiale a numarului de votanti.
In plus, procurorii sustin ca Liviu Dragnea a constituit un "sistem national de influenta" pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al PSD sa se implice in exercitarea de presiuni asupra presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnaturile alegatorilor pe listele de vot si a introduce in urne un numar suplimentar de buletine decat cele votate de alegatori, in folosirea unei urne mobile in conditii contrare legii, in obtinerea pe cai ilicite de informatii, in fiecare ora, despre numarul de persoane care au votat si despre modul in care s-a votat in unele sectii de votare, in practicarea votului multiplu.
Alte modalitati de modificare a rezultatului referendemului ar fi fost denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP-ului unor persoane a caror semnatura a fost falsificata pe lista, pentru a nu permite programelor de calculator specializate sa identifice votul multiplu, falsificarea de semnaturi in numele unor persoane decedate, ce au ramas inscrise pe listele electorale, falsificarea de semnaturi ale multor alegatori plecati din tara in momentul referendumului, votul exercitat de minori si de persoane carora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotarare judecatoreasca penala, neaplicarea autocolantelor cu mentiunea "VOTAT" pe cartile / buletinele de identitate ale votantilor.
1
38
