Zsolt Nemeth, secretar de stat pentru afaceri externe al Ungariei: Chiar daca in chestiunea steagului secuiesc si a regionalizarii au avut loc polemici aprinse, sistemul relatiilor romano-ungare nu a suferit lovituri ireparabile

de Alina Neagu     HotNews.ro
Luni, 29 iulie 2013, 15:56 Actualitate | Esenţial


Secretarul de stat al afacerilor externe de la Budapesta, Zsolt Nemeth, a fost invitat duminica seara la emisiunea "Jurnal Extern" de la Digi 24, dupa ce a participat la Universitatea de Vara de la Tusnad, eveniment la care participa anual politicieni de rang inalt din tara vecina. Zsolt Nemeth considera "regretabil" faptul ca reprezentantii MAE roman nu au participat anul acesta la tabara de la Tusnad, insa spune ca "cred ca acum, motivele sunt legate mai mult de politica interna ungara si de relatiile maghiaro-maghiare, decat de relatiile dintre Romania si Ungaria." Zsolt Nemeth a mai spus, in interviu, ca "chiar daca in chestiunea steagului secuiesc au avut loc polemici aprinse, si au loc si pe marginea regionalizarii, fundamental, sistemul relatiilor romano-ungare nu a suferit lovituri ireparabile, ireversibile nici in anul care a trecut."

Oficialul ungar a vorbit in interviu despre Tinutul Secuiesc, regionalizare, problemele ce tin de autonomie dar si despre dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere.


In ceea ce priveste Tinutul Secuiesc, Zsolt Nemeth spune: "Consider ca Tinutul Secuiesc este o regiune cu totul deosebita a Romaniei. Si asa este. Prin cultura, prin bogatiile, prin traditiile ei este o regiune foarte unitara, legata printr-o identitate aparte. La fel cum si alte regiuni ale Romaniei sunt caracterizate de o identitate foarte puternica, ceea ce in Europa nu este deloc neobisnuit. In procesul transformarii administrative cred ca cel mai important lucru este ca necesitatile unor mase cat mai mari sa ccfie satisfacute pe cat posibil intr-o masura cat mai mare. In acest proces, noi sprijinim proiectele formulate de reprezentantii maghiarilor de peste granite. Pe acest plan nu exista diferente de opinii intre maghiarii din Transilvania. Sunt pe aceeasi pozitie in chestiunea modului in care regionalizarea ar trebui facuta in cazul Tinutului Secuiesc. De aceea pentru noi nu exista dileme deosebite, noi sprijinim de exemplu, ca sa amintesc un aspect concret, telurile formulate de UDMR pe planul regionalizarii. Negocierile sunt in curs si sunt optimist ca ele se vor incheia cu rezultate pozitive. Evident, in lunile urmatoare vor mai avea loc multe schimburi de opinii pe acest subiect, si dorim mult succes politicienilor romani."

Intrebat cu ce difera protectia minoritatilor romane din Ungaria de cea a minoritatilor maghiare din Romania, al carei numar este oricum superior, Zsolt Nemeth a raspuns ca "Protectia minoritatilor din Ungaria a evoluat spectaculos dupa 1990. Politica din domeniul minoritatilor inainte de 1990 era o politica comunista. Desi in Ungaria traiau minoritati intr-un procent mult mai mic, era o politica de asimilare, de omogenizare. La fel cum si politica de asimilare a regimului Ceausescu, in cazul maghiarilor, trebuie privita ca atare. Dar dupa 1990 politica ungara si-a dat seama ca putem fi credibili pe planul drepturilor omului, a minoritatilor, vom putea aborda credibil aceste aspecte la forumurile internationale in sprijinul maghiarilor de peste granite daca si in Ungaria exista o politica a minoritatilor de necontestat. Asa ca in 1993 am adoptat o lege asupra minoritatilor pe baza unor principii moderne, in spiritul secolului XXI. Esenta ei este recunoasterea larga a drepturilor colective, respectiv se bazeaza pe drepturile colective,pe infiintarea autoguvernarilor minoritatilor. Este un sistem bazat pe autonomia culturala, prin care s-au realizat autoguvernarile a 13 minoritati la nivel local si national. Aceste minoritati dispun si de institutii proprii in domeniul culturii, al educatiei, al presei, deci in domenii sensibile pentru minoritati."

"Pe planul folosirii limbii materne, a simbolurilor, cred ca Romania are legi bune, evident, si in acest domeniu exista posibilitati pentru noi progrese. Totodata, pe planul folosirii simbolurilor au avut loc la inceputul anului discutii destul de aprinse pe planul politicii interne. Acum, dupa ce aceste discutii s-au calmat, doresc sa transmit politicienilor romani aprecierea mea", a adaugat oficialul ungar.

El a comentat si problema invatamantului in limba maghiara: "Chestiunea universitatii maghiare finantate de stat este o problema care asteapta o rezolvare de mult timp. Eu vad ca pe planul educatiei, in relatiile romano-ungare exista progres, exista spatiu de miscare, si trebuie sa profitam de acest lucru cat mai mult in perioada urmatoare. 0,25 Chestiunea regionalizarii am discutat-o deja. Comisia mixta pentru minoritati este forul unde putem aborda aceste probleme in modul cel mai eficient. Eu fac totul pentru ca aceasta comisie mixta sa isi intensifice activitatea, pentru ca pozitia ambelor parti sa fie caracterizata de sensibilitate, de atentie, de empatie, si atunci vom putea gasi solutii la aceste probleme pe care le-am enumerat."

Legat de autonomie, Nemeth spune ca "Eu cred ca autonomia este un termen foarte larg si exista multe confuzii legate de autonomie. Am discutat deja chestiunea autonomiei culturale. Eu cred ca este un prim pas favorabil  ca sa ne obisnuim cu aceasta institutie juridica foarte moderna, care in mod evident poate aduce rezultate palpabile. Aspectele autonomiei administrative si teritoriale se leaga foarte mult de chestiunea regionalizarii, a transformarilor administrative, in legatura cu aceasta mi-am exprimat deja opinia."

In ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, Zsolt Nemeth a afirmat ca "Punctul de plecare al acestora sunt interesele comune de care vorbeam. Iar acestea exista nu doar in relatia romano-ungara, ci in toata Europa Centrala. Interesele Europei Centrale ne indica faptul ca aceasta regiune trebuie modelata intr-o unitate organica pentru ca impreuna contam, separat nu contam prea mult. Si daca ne uitam la discutiile actuale din UE sau chiar la Rusia, la NATO sau la strategia privind Europa a puterilor din Asia, atunci este evident ca Europa Centrala trebuie sa isi uneasca fortele, tarile de aici trebuie sa cladeasca Europa Centrala. Imi cer scuze ca incep de mai departe acest raspuns, dar cred ca, in acest proces, dezvoltarea economica trebuie sa aiba rolul cel mai important, dar dezvoltarea regionala poate fi eficienta, pe baza experientelor internationale, daca putem realiza o dezvoltare spectaculoasa a infrastructurii. Pe care am demarat-o deja. Doresc sa atrag atentia ca anumite coridoare transnationale care leaga Ungaria de Romania s-au dezvoltat spectaculos in ultima perioada, dar pot aminti si colaborarea in domeniul energetic. A fost realizata o conexiune a retelelor de gaz intre Romania si Ungaria, exista proiectul AGRI la care participa impreuna Ungaria si Romania. Dar avem si exemple negative, cel al autostrazii din nordul Transilvaniei, care din pacate a fost sistat, si cred ca pe termen lung ar fi foarte important ca autostrada din nordul Transilvaniei sa fie construita, pentru ca ar fi o artera foarte importanta in contactele dintre Ungaria si Transilvania de nord. Din aceasta conceptie ar face parte si dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere. Telul nostru este ca in anii urmatori, in perioada 2014-2020 sa alocam resurse substantiale infrastructrii frontaliere. Ungaria sustine aderarea Romaniei la spatiul Schengen in mod continuu, dedicat si raspicat de mai multi ani. Suntem increzatori ca acest sprijin va fi incununat de succes si atunci va fi cu adevarat clar de ce este important sa construim drumuri de biciclete, poduri, drumuri de legatura secundare, ca sa facem posibila permeabilitatea zonei de frontiera romano-ungare prin care se vor putea desfasura fara obstacole relatiile economice, culturale, umane, familiale. Din aceasta cauza dorim o comisie mixta transfrontaliera,  in acest scop am inmanat un proiect de acord si doresc sa subliniez ca acest lucru l-am facut si in relatiile cu alte tari, si am obtinut rezultate foarte spectaculoase in relatia ungaro-slovaca. Viktor Orban si Robert Fico au incheiat de curand un acord privind dezvoltarea a 25 de puncte de trecere a frontierei in perioada 2014-2020. Dorim un acord similar si cu Romania."






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















656 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



hosted by
powered by
developed by