Trei jurnalisti romani, Marie Jeanne Ion (32 de ani), redactor-sef adjunct la Prima TV, cameramanul Sorin Dumitru Miscoci (30 de ani), de la acelasi post de televiziune, si Eduard Ovidiu Ohanesian (37 de ani), reporter la cotidianul Romania Libera, au fost dati disparuti in seara zilei de 28 martie 2005 la Bagdad, impreuna cu insotitorul lor, Mohammad Munaf, cetatean american de origine irakiana. Ei se aflau in capitala irakiana de aproximativ o saptamana pentru a realiza interviuri cu premierul irakian si cu noul presedinte al Irakului. Dupa sesizarea Ministerului Afacerilor Externe privind posibila rapire a ziaristilor, MAE, impreuna cu principalele servicii de informatii ale Romaniei, a alcatuit o celula de criza pentru gestionarea situatiei. La intoarcerea din vizitele in Irak si Afganistan, la 29 martie 2005, presedintele Traian Basescu a declarat ca se cauta solutii pentru rezolvarea situatiei. El a convocat Grupul operativ constituit la Palatul Cotroceni, aflat sub coordonarea sa.

In seara aceleiasi zile, omul de afaceri sirian Omar Hayssam, sef al grupului de firme "Manhattan" din Bucuresti, a anuntat ca ar fi fost sunat de rapitori pentru o cerere de rascumparare: cate un milion de dolari pentru eliberarea fiecaruia dintre cei patru, potrivit afirmatiilor prezentate de presa centrala, aminteste Agerpres intr-un documentar publicat vineri, in ziua aducerii in tara a lui Omar Hayssam, la 7 ani de la fuga acestuia din Romania.

Omul de afaceri sirian a fost retinut preventiv, la 5 aprilie 2005, de procurorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru comiterea unor fapte prevazute de legea penala in ceea ce priveste afacerea 'Volvo Truck'. La 20 aprilie 2005, Parchetul de pe langa ICCJ a anuntat inceperea urmaririi penale in cazul sau.

  • Criza ostaticilor

Primele imagini cu jurnalistii romani, alaturi de ghidul lor, au fost difuzate de postul de televiziune Al Jazeera din Qatar in seara celei de-a treia zi de la disparitie, la 30 martie 2005. In inregistrarea video, Marie Jeanne Ion face o declaratie in care afirma ca rapitorii nu au cerut bani in schimbul eliberarii lor. Conducerea postului de televiziune a cerut la 31 martie 2005, printr-un comunicat, eliberarea imediata si neconditionata a celor trei jurnalisti romani si a insotitorului lor irakiano-american, fiind pentru prima oara cand Al Jazeera face un asemenea gest in cazul unor rapiri.

Un al doilea set de imagini a fost difuzat la 1 aprilie 2005 de agentia de presa Reuters. In fotografii apar numai cei trei jurnalisti, care se identifica tinand in mana pasapoartele si legitimatiile de presa, fara ghidul lor, Mohammad Munaf.

Pentru prima data de la izbucnirea crizei ziaristilor romani, presedintele Traian Basescu a oferit detalii despre situatia acestora la 12 aprilie 2005. Seful statului a declarat, la Radio Mix FM, ca autoritatile romane sunt in legatura cu gruparea care-i detine pe cei trei jurnalisti si a subliniat ca procesul de eliberare este dificil si va mai dura.

Pe parcursul crizei, presa a lansat diferite scenarii si zvonuri privind numele gruparii care i-a rapit pe jurnalisti, implicarea unor persoane de origine araba in rapire, precum si despre eliberarea lor. Acestea au fost dezmintite de fiecare data de autoritati.

Situatia jurnalistilor rapiti in Irak a ajuns intr-un punct critic la 22 aprilie 2005, dupa ce televiziunea panaraba Al Jazeera a transmis noi imagini cu acestia. Pe caseta video era adresat un ultimatum autoritatilor romane in care se cerea retragerea trupelor romane din Irak in termen de patru zile de la difuzarea mesajului, altfel ziaristii vor fi ucisi. A fost prima revendicare politica exprimata de rapitori de la 28 martie 2005 si al doilea mesaj in decursul celor 26 de zile care s-au scurs de la disparitie. Inregistrarea ii prezenta pe cei trei jurnalisti incatusati, separat de ghidul lor, si el cu catuse la maini.

Marie Jeanne Ion face un apel catre Guvernul si Presedintia Romaniei si cheama la manifestatii pentru eliberarea lor pentru a face presiuni asupra autoritatilor privind retragerea trupelor militare din Irak. Intr-un mesaj separat, Mohammad Munaf face un apel catre presedintele american George W. Bush sa intervina pentru eliberarea sa. Este pentru prima data de la disparitie cand rapitorii se identifica: in imagini apare numele gruparii 'Brigazile lui Mu'adh Bin Jebel'.

La 26 aprilie 2005 s-a ajuns intr-un al doilea moment critic, cand postul Al Jazeera a difuzat imagini socante cu cei patru ostatici: Sorin Miscoci este imbracat in haine portocalii, ceea ce inseamna - potrivit cazurilor precedente de rapiri - ca a fost desemnat sa fie executat, iar Ovidiu Ohanesian este ras in cap; Mohammad Munaf apare separat, fiind si el imbracat in portocaliu. Inaintea difuzarii imaginilor, redactia Prima TV a primit o inregistrare audio cu cei trei ziaristi care apeleaza la poporul roman sa faca presiuni asupra oficialilor pentru a retrage trupele din Irak.

La data de 4 mai 2005, presedintele Traian Basescu a precizat ca negocierile cu rapitorii decurg foarte greu, dupa instalarea noului guvern democratic in Irak. O ultima interventie a presedintelui a avut loc pe 19 mai 2005, cand seful statului a declarat intr-o emisiune televizata ca in cazul jurnalistilor rapiti 'orice este posibil', 'de la o solutionare pozitiva totala la o solutionare partiala', si mentioneaza posibilitatea unor executii.

Pe parcursul crizei, liderii Aliantei PNL-PD si UDMR au recomandat prudenta si retinere in declaratii cu privire la criza ostaticilor din Irak. PSD si PRM s-au pronuntat in favoarea discutarii unui calendar al retragerii trupelor romanesti din Irak, aprobat de Parlament. PUR a anuntat ca va propune Coalitiei de guvernamant retragerea imediata a trupelor din Irak. Totodata, liderul PUR Dan Voiculescu a afirmat, la 24 aprilie 2005, ca este dispus sa se puna 'gaj' in schimbul eliberarii celor trei tineri jurnalisti romani.

Din seara in care a fost transmis primul ultimatum, rudele celor rapiti in Irak, alaturi de ziaristi de la 'Prima TV' si 'Romania Libera', s-au adunat in fata Palatului Cotroceni si au inceput sa manifesteze in tacere pentru eliberarea acestora.

Cea mai ampla manifestare de solidaritate fata de ziaristii captivi in Irak a inceput la 24 aprilie 2005, la Bucuresti si in mai multe orase din tara. Sute de persoane s-au aflat in Piata Universitatii din Bucuresti. Agentia de Monitorizare a Presei - Academia Catavencu a expus atunci, pe cladirea Teatrului National din Bucuresti, un afis de mari dimensiuni cu imaginile celor trei jurnalisti romani rapiti in Irak, precum si a jurnalistei franceze Florence Aubenas, disparuta din ianuarie 2005 in Irak. O mobilizare fara precedent a mai multor reprezentanti din presa europeana in campania privind eliberarea jurnalistilor a avut loc la 5 mai 2005, cand 198 de institutii media din toata Europa au lansat un apel la adresa statelor membre ale UE privind intensificarea demersurilor pentru eliberarea ostaticilor din Irak.

Criza ostaticilor din Irak a luat sfarsit la 22 mai 2005, cand Administratia Prezidentiala a anuntat ca "cei trei cetateni romani - Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Eduard Ohanesian - si cetateanul american de origine irakiana Mohammad Munaf se afla, incepand cu ora 13,44, sub controlul autoritatilor romane".

In prima sa declaratie de presa de dupa eliberarea ostaticilor din Irak, pe care a facut-o la 22 mai 2005, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a multumit familiilor acestora, jurnalistilor, comentatorilor, serviciilor secrete de informatii straine si romane, precum si autoritatilor americane din Irak, comunitatii arabe din tara care au contribuit la rezolvarea crizei. El a precizat ca operatiunea de eliberare a ziaristilor a fost executata suta la suta de serviciile de informatii ale statului roman, 'intr-o excelenta colaborare intre Serviciul de Informatii Externe, Serviciul Roman de Informatii si Directia de Informatii a Armatei'. Seful statului a mentionat ca statul roman nu si-a negociat nici politica externa si nici nu a platit rascumpararea jurnalistilor. Totodata, Traian Basescu a facut un apel la presa romana sa manifeste retinere in zilele urmatoare in cazul celor trei jurnalisti eliberati dupa aproape doua luni.

In seara aceleiasi zile, postul Al Jazeera a difuzat o ultima inregistrare video in care apar cei patru ostatici si unul dintre rapitori, care anunta, in limba araba, ca ii elibereaza pe prizonieri in urma apelurilor seicului saudit Salman Fahd al'Oda si ale Comunitatii arabe si islamice din Romania.

Dupa 55 de zile de captivitate in Irak, ziaristii romani au fost adusi in tara la data de 23 mai 2005.

  • Hayssam a sponsorizat deplasarea ziaristilor in Irak

Numele lui Omar Hayssam, un investitor controversat in mediul de afaceri din Buzau, unde detinea mai multe proprietati, a intrat in vizorul opiniei publice din Romania odata cu declansarea cazului rapirii, in Irak, la sfarsitul lunii martie 2005, a celor trei ziaristi romani si a insotitorului lor Mohammad Munaf.

Omar Hayssam a sponsorizat deplasarea ziaristilor in Irak, iar dupa rapirea acestora el a pretins ca a fost contactat telefonic de irakianul care-i insotea si cu care era in relatii de prietenie, fiind astfel instiintat ca rapitorii conditioneaza eliberarea ostaticilor de plata unei sume de 4 milioane dolari.

Omar Hayssam a fost retinut de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la 5 aprilie 2005, in dosarul 'Volvo Truck', iar abia pe 20 aprilie 2005, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au dispus inceperea urmaririi penale a acestuia pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, fals material in inscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, spalare de bani si inselaciune.

Mandatul de arestare preventiva i-a fost prelungit de mai multe ori, la solicitarea procurorilor PICCJ, pana in octombrie 2005, cand acestia au finalizat urmarirea penala si au decis trimiterea sa in judecata alaturi de complicele sau Mohammad Munaf, pentru asociere in scopul savarsirii de acte de terorism, finantarea acestei asocieri si complicitate la acte de terorism.

Anchetatorii au stabilit ca cei doi sunt vinovati de constituirea si finantarea grupului terorist care i-a rapit in Irak pe cei trei jurnalisti romani, Ovidiu Ohanesian, Marie Jeanne Ion si Sorin Miscoci.

Dosarul a fost inaintat Curtii de Apel Bucuresti, iar primul termen al procesului a avut loc la 31 octombrie 2005, cand judecarea dosarului a fost amanata pentru lipsa de procedura.

Avocatii apararii au cerut in repetate randuri eliberarea omului de afaceri romano-sirian, pentru ca acesta sa-si petreaca ultimele luni de viata alaturi de familie si pentru a putea fi tratat intr-o clinica de specialitate, fiind diagnosticat cu cancer la colon.

  • Fuga din tara, dupa ce a pretins ca sufera de cancer

Omar Hayssam a parasit, pe 27 aprilie 2006, Penitenciarul Rahova, unde a fost detinut timp de un an si trei saptamani. Eliberarea sirianului a avut la baza acte medicale care precizau ca sufera de cancer, dar si o adeverinta emisa de un medic al inchisorii. Curtea de Apel Bucuresti a admis propunerea procurorilor de revocare a mandatului de arestare preventiva si de inlocuire cu interdictia de a parasi tara.

La 19 iulie 2006, magistratii CAB au decis reincarcerarea omului de afaceri sirian Omar Hayssam, pe motiv ca acesta tergiverseaza actul de justitie si se sustrage judecatii.

Avocatii omului de afaceri sirian au afirmat in instanta ca Omar Hayssam este internat intr-un sanatoriu de boli canceroase, la Valenii de Munte - judetul Prahova, insa magistratii au sustinut ca nu exista acte probatorii si au dispus reincarcerarea acestuia.

Omar Hayssam a fost dat in urmarire internationala in data de 21 iulie 2006.

Fostul procuror general al Romaniei Ilie Botos a demisionat in data de 21 iulie 2006 din functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la o zi dupa ce sefii Serviciului Roman de Informatii (SRI), Serviciului de Informatii Externe (SIE) si Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) - Radu Timofte, Gheorghe Fulga si Virgil Ardelean - au demisionat, in urma disparitiei omului de afaceri sirian Omar Hayssam, acuzat de fapte de terorism.

Discutarea dosarului a continuat la CAB, Hayssam fiind judecat in lipsa.

Ziaristii Ovidiu Ohanesian, Marie Jeanne Ion si Sorin Miscoci au cerut daune morale de cate doua milioane de euro de la Omar Hayssam si Mohammad Munaf, pentru perioada in care au fost rapiti.

Avocatii lui Hayssam au cerut judecatorului achitarea clientului lor pentru savarsirea de acte de terorism si schimbarea incadrarii juridice in complicitate la lipsire ilegala de libertate in dosarul in care sirianul este acuzat de asociere in vederea savarsirii infractiunii de terorism in legatura cu rapirea celor trei jurnalisti romani in Irak.

Printre motivele cererii avocatilor se numara acela ca nu au fost administrate probele necesare elucidarii acestui caz si, de asemenea, nu a fost audiat pe fond nici inculpatul Omar Hayssam si nici nu s-a reusit audierea prin videoconferinta a sapte martori din dosar, printre care Mohammad Munaf.

Judecatorul a acceptat audierea, la cererea apararii, a avocatului lui Munaf din Irak, Arief Badie Ezet, insa a respins revocarea mandatului de arestare in lipsa a lui Hayssam.

Avocatul din Irak al lui Munaf a declarat ca de la 27 mai 2007 a fost imputernicit printr-o procura data de Caled Omar, tatal lui Omar Hayssam, sa-l reprezinte pe Hayssam in fata autoritatilor irakiene.

Dosarul lui Omar Hayssam a fost disjuns, in cursul urmaririi penale, de cel al lui Mohammad Munaf, deoarece acesta din urma a fost retinut de fortele americane in Irak si nu a putut fi luata legatura cu el.

Omar Hayssam este acuzat ca ar fi finantat o grupare terorista din Irak, in vederea rapirii celor trei jurnalisti romani la Bagdad.

Scopul acestei actiuni ar fi fost acela ca sirianul sa obtina incuviintarea de a parasi tara cu rolul de negociator pentru eliberarea jurnalistilor si de a beneficia de clementa autoritatilor romane dosarele in care era cercetat si trimis in judecata.

Omar Hayssam i-a cerut, in 2005, permisiunea presedintelui Traian Basescu de a parasi tara in vederea negocierii eliberarii jurnalistilor, insa a fost refuzat.

La acea data, Hayssam avea interdictia de a parasi tara, fiind urmarit penal in doua dosare economice, respectiv 'Foresta Nehoiu' si 'Volvo Truck'.

Instanta Curtii de Apel Bucuresti l-a condamnat, la 13 iunie 2007, pe omul de afaceri Omar Hayssam la 20 de ani de inchisoare in procesul in care este acuzat de acte de terorism in legatura cu rapirea celor trei jurnalisti romani in Irak.

Omar Hayssam si Mohammad Munaf au fost acuzati de initiere, constituire si sprijinirea unei asocieri in scopul savarsirii de acte de terorism prevazute de articolul 35 din Legea 535/2004.

Avocatii sirianului Omar Hayssam au cerut, pe 18 februarie 2008, casarea sentintei CAB si trimiterea cauzei spre rejudecare, invocand faptul ca la procesul pe fond nu au fost administrate 24 de probe cerute de aparare.

La data de 20 februarie 2008, ICCJ a respins cererea avocatilor lui Omar Hayssam de trimitere spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti a dosarului in care sirianul a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare pentru fapte de terorism.

Instanta a respins recursul sirianului Omar Hayssam si a mentinut condamnarea de 20 de ani de inchisoare pronuntata pe data de 13 iunie 2007 de CAB.

De asemenea, la termenul din 18 februarie 2008, judecatorii au respins si doua exceptii de neconstitutionalitate invocate de aparatorii lui Hayssam.

Magistratii ICCJ au amanat la ultimul termen, la cererea avocatilor, judecarea recursului lui Omar Hayssam.

Avocatul jurnalistei Marie Jeanne Ion a cerut eliberarea unui certificat ORNISS pentru a putea avea acces la informatiile secrete din acest dosar, iar aparatorul lui Ovidiu Ohanesian a solicitat termen pentru studierea inscrisurilor depuse la dosar, instanta amanand cauza pentru 18 februarie 2008.

Judecatorii au amanat pe data de 19 noiembrie 2008 judecarea recursului lui Hayssam, deoarece avocatii sirianului au declarat ca au primit mai multe documente din partea acestuia si a lui Mohammad Munaf, in limba araba, documente ce au legatura cu acest dosar, dar care inca nu au fost traduse in limba romana.

Instanta a acordat un nou termen in acest dosar, pentru ca a constatat lipsa de procedura, Ovidiu Ohanesian neavand angajat un aparator in aceasta cauza.

  • Premiera in Romania: 20 de ani de inchisoare pentru terorism

Judecatorii CAB l-au condamnat, pe 13 iunie 2008, pe omul de afaceri sirian Omar Hayssam la 20 de ani de inchisoare, pentru fapte de terorism, respectiv pentru punerea la cale a rapirii celor trei jurnalisti romani in Irak.

Omar Hayssam a fost, de asemenea, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru fapte prevazute de Legea 535/2004, omul de afaceri urmand sa efectueze pedeapsa cea mai mare, respectiv cea de 20 de ani de inchisoare si 10 ani interzicerea unor drepturi, dupa efectuarea detentiei.

Instanta a decis ca Omar Hayssam sa achite cate doua milioane de euro daune morale ziaristilor Ovidiu Ohanesian, Marie Jeanne Ion si Sorin Miscoci.

Cetateanul sirian Omar Hayssam a fost dat in urmarire internationala la 21 iulie 2006. La momentul disparitiei sale, Romania nu avea, in vigoare, un tratat bilateral de extradare cu Republica Araba Siriana.

In cadrul vizitei pe care presedintele Traian Basescu a efectuat-o la Damasc, in octombrie 2008, unul dintre subiectele abordate cu omologul sau sirian Bashar Al-Assad a fost si cel referitor la omul de afaceri Omar Hayssam, condamnat, in iunie 2007, la Bucuresti, pentru terorism in dosarul rapirii ziaristilor romani in Irak.

In noiembrie 2009, presedintele Traian Basescu declara ca in Siria a abordat si problema inceperii negocierilor pentru modificarea acordului de extradare dintre Romania si Siria, in asa fel incat Omar Hayssam sa poata fi extradat in Romania. In ianuarie 2010 Ministerul Justitiei anunta ca a elaborat proiectul de tratat privind extradarea intre Romania si Siria.

In urma finalizarii negocierilor tehnice la nivel de experti intre Romania si Siria, la 10 noiembrie 2010, la Palatul Cotroceni, a fost semnat de catre ministrul roman al Justitiei, Catalin Predoiu, si ministrul de Externe al Republicii Arabe Siriene, Walid Al-Moalem, Tratatele intre Romania si Republica Araba Siriana privind extradarea si Tratatul privind transferarea persoanelor condamnate in vederea executarii pedepselor privative de libertate.

Presedintele Traian Basescu a semnat, la 3 februarie 2011, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor intre Romania si Republica Araba Siriana privind extradarea si a celui privind transferarea persoanelor condamnate in vederea executarii pedepselor privative de libertate.

Senatorii din Comisia juridica au aprobat, la 24 aprilie 2012, in unanimitate, rapoartele privind cele doua proiecte de lege. La 8 mai 2012, plenul Senatului a aprobat, in sedinta de plen, proiectele de lege pentru ratificarea Tratatului privind extradarea intre Romania si Siria, precum si a Tratatului intre Romania si Siria privind transferarea persoanelor condamnate in vederea executarii pedepselor privative de libertate.