Persoanele carora le este imputata insolventa unei firme ar putea fi obligate sa acopere din propria avere, partial sau integral, datoriile societatii respective si nu vor mai avea dreptul sa ocupe pozitia de administrator la alte companii timp de 10 ani de la data hotararii judecatoresti definitive, potrivit draftului Codului insolventei, aflat inca in discutie, scrie Mediafax.
La capitolul privind atragerea raspunderii pentru intrarea in insolventa, documentul stabileste ca, in cazul in care in raportul administratorului judiciar sau al lichidatorului sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, judecatorul sindic poate dispune, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, ca o parte sau intregul pasiv neplatit al debitorului ajuns in stare de insolventa sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului, fara sa depaseasca prejudiciul aflat in legatura de cauzalitate cu fapta respectiva.
Se va considera ca acele persoane sunt responsabile daca au folosit bunurile sau creditele firmei in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane, au facut acte de comert in interes personal sub acoperirea firmei, au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, firma la incetarea de plati, au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea, au deturnat sau au ascuns o parte din activul firmei ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia, au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura firmei fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati, au platit sau au dispus sa se plateasca, in luna precedenta incetarii platilor, cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.
In cazul nepredarii documentelor contabile catre administratorul judiciar sau lichidator, atat culpa, cat si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu se va prezuma.
Actiunea se prescrie in termen de 3 ani, iar prescriptia incepe sa curga de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a contribuit la aparitia starii de insolventa, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data pronuntarii deschiderii procedurii.
"Persoana impotriva careia s-a pronuntat o hotarare definitiva de atragere a raspunderii nu mai poate fi desemnata administrator sau, daca este administrator in alte societati, va fi decazuta din acest drept, timp de 10 ani de la data ramanerii definitive a hotararii", se arata in proiect.
Raspunderea persoanelor in cauza nu va putea fi insa angajata daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au contribuit la starea de insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au contribuit la starea de insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. Raspunderea nu va putea fi angajata nici daca in luna precedenta incetarii platilor au fost efectuate, cu buna-credinta, plati in executarea unui acord cu creditorii, incheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, cu conditia ca acordul sa fi fost de natura a conduce la redresarea financiara a debitorului si sa nu fi avut ca scop prejudicierea si/sau discriminarea unor creditori.
Premierul Victor Ponta declara in luna aprilie ca trebuie instituite sanctiuni in cazul persoanelor care introduc in mod fraudulos firmele in insolventa, pentru a nu plati taxe si impozite.
Planul de reorganizare va putea fi prelungit doar pe termen limitat pana la 18 luni
Codul insolventei va impune un prag minim, de 30% din totalul valoric al masei credale, ca si conditie suplimentara pentru aprobarea planului de reorganizare a firmelor in insolventa cu cinci categorii de creanta, iar planul va putea fi prelungit oricand, dar pe termen limitat de pana la 18 luni.
La inceputul sedintei de vot privind planul de reorganizare, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris. Fiecare creanta va beneficia de un drept de vot, pe care titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva.
Vor fi categorii distincte de creante, pentru care se va vota vota separat, respectiv creante care beneficiaza de drepturi de preferinta, creante salariale, creante bugetare, creante chirografare apartinand creditorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti, precum si celelalte creante chirografare.
In forma actuala a proiectului, Codul insolventei stabileste ca, in cazul in care sunt cinci categorii de creditori, planul de reorganizare se considera acceptat daca pentru cel putin trei dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati se accepta planul, cu conditia ca pentru minimum una dintre categoriile defavorizate sa se accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul.
In acelasi timp, insa, este prevazut ca daca sunt trei categorii de creditori, planul se considera acceptat in cazul in care cel putin pentru doua categorii voteaza planul.
Aceasta prevedere este contestata de avocati in discutiile cu Ministerul Justitiei, care arata ca desi cele trei categorii de creditori reprezinta cele mai numeroase cazuri, nu exista conditia cumulativa a aprobarii planului de catre 30% din total creante.
In cazul in care sunt patru categorii, planul se va considera acceptat tot pe baza a 30% din totalul valoric al masei credale, daca este votat de cel putin doua categorii si una dintre categoriile defavorizate accepta planul.
Planul de reorganizare va putea fi modificat oricand pe parcursul procedurii, dar nu va putea fi prelungit decat pentru o perioada de pana la 18 luni.
In cazul intrarii in faliment dupa confrmarea unui plan de reorganizare, titularii creantelor vor participa la distribuiri cu valoarea acestora astfel cum au fost inregistrate in tabelul definitiv consolidat, respectiv cu suma efectiv datorata de catre debitor, nu cu cea inscrisa in planul de reorganizare, ca in prezent.
Codul insolventei va proteja creditorii la inceputul procedurii, debitorul va fi conditionat
Codul insolventei va proteja creditorii la inceputul procedurii, debitorii vor putea cere insolventa doar daca valoarea creantei este de minimum 90.000 lei, nu indiferent de suma ca in prezent, iar creditorii vor putea cere insolventa debitorilor intr-un termen de trei ori mai scurt, de 30 zile.
Principiile enuntate pe care se bazeaza Codul sunt, printre altele, maximizarea gradului de valorificare a activelor si a recuperarii de catre creditori, asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelasi rang, recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei si pre-insolventei unui co-contractant avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare.
Conform actualei forme a Codului, insolventa debitorului - reprezentand insuficienta fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile - se prezuma atunci cand acesta nu a platit datoria fata de creditor dupa 30 de zile de la scadenta, nu dupa 90 zile ca in prezent. In acelasi timp, este mentinut articolul care stabileste ca insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.
Imobile din antecontracte cu firme in insolventa, cumparate doar cu protejarea creditorului
Persoana care semneaza un antecontract de vanzare-cumparare a unui imobil cu o firma care ulterior intra in insolventa va primi imobilul doar daca acel antecontract a fost inscris in Cartea Funciara, lichidatorul asigurandu-se in prealabil ca drepturile creditorului sunt respectate.
Lichidatorul se va asigura in acest caz de protectia drepturilor acelor creditori care detin creante cu clauze de preferinta asupra bunurilor.
Documentul stabileste in continuare ca obligatiile rezultand dintr-un antecontract de vanzare-cumparare cu data certa, anterioara deschiderii procedurii, in care promitentul-vanzator intra in insolventa, vor fi executate de catre administratorul judiciar/lichidator, la cererea promitentului-cumparator, daca pretul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data cererii, iar bunul se afla in posesia promitentului-cumparator, pretul nu este inferior valorii de piata a bunului, bunul nu are o importanta determinanta pentru reusita unui plan de reorganizare.
In acelasi timp, insa, este introdus un aliniat nou care prevede, ca si obligatie, ca "in cazul imobilelor, antecontractele sunt notate in Cartea Funciara".
In acelasi timp, este stabilit ca, pentru a putea fi incheiat contractul de vanzare-cumparare cu promitentul-cumparator, in prealabil administratorul judiciar sau lichidatorul va asigura respectarea mai multor drepturi pentru creditorii detinatori ai unor creante ce beneficiaza de clauze de preferinta asupra bunurilor si au inscris acel drept in registrele de publicitate inainte de data incheierii antecontractului de vanzare-cumparare. Drepturile care le vor fi protejate sunt cel de a beneficia cu prioritate de orice sume incasate in averea debitoarei in baza contractelor de vanzare-cumparare si de a primi fie o suma reprezentand maxim valoarea de piata a bunului, din care se deduc cheltuielile aferente altor creante care trebuie acoperite, fie o garantie reala cu o valoare egala cu cea de piata a bunului, stabilita prin raport de evaluare actualizat, fie o scrisoare de garantie bancara pentru o suma egala cu valoarea de piata a bunului, dar nu mai mult decat valoarea crentei acestora inregistrata in tabel.
Firmele in insolventa cu bunuri in leasing intra in proprietate daca achita ratele curente
O firma care are bunuri printr-un contract de leasing si intra in insolventa poate deveni proprietarul acelor bunuri daca isi achita ratele curente si obligatiile la zi fata de societatea de leasing, chiar daca nu si-a platit datoriile inregistrate la momentul deschiderii procedurii insolventei.
"In cazul contractelor de leasing in derulare la data deschiderii procedurii, ratele curente de dupa deschiderea procedurii nu vor fi inscrise in tabelul creditorilor, fiind platite la scadenta. Pentru ratele anterioare inscrise in tabel, acestea vor urma regimul juridic al creantelor din categoria din care fac parte, iar neachitarea lor nu va putea fi invocata ca temei al refuzului finalizarii contractului si transferului dreptului de proprietate, daca ratele curente si celelalte obligatii curente de dupa deschiderea procedurii au fost respectate", este stabilit in document.
In prezent, firmele de leasing pot refuza transferul dreptului de proprietate daca obligatiile, atat restante, cat si curente, calculate in sarcina debitorului aflat in insolventa nu sunt achitate integral.
Codul mai prevede ca acele creante provenind din contractele de leasing reziliate inainte de deschiderea procedurii insolventei vor fi inregistrate in diferite modalitati, si anume dupa ce sunt achitate alte creante prioritare daca proprietatea bunurilor este transferata debitorului ori va fi inregistrata doar diferenta dintre valoarea intregii creante si valoarea de piata a bunurilor ce fac obiectul
contractului de leasing stabilita de un evaluator independent, daca bunurile sunt reposedate. Daca unul sau mai multe din bunurile reposedate au fost vandute de catre societatea de leasing pana la data intocmirii tabelului preliminar al creantelor, pentru aceastea se va deduce din totalul creantei de inregistrat pretul obtinut la vanzare.
2
2
