Curtea Constitutionala sustine in motivarea asupra sesizarii de neconstitutionalitate pe modificarile aduse legii referendumului ca reducerea cvorumului la 30% si introducerea conditiei votului a 25% din alegatori respecta legea fundamentala, jurisprudenta si recomandarile Comisiei de la Venetia, transmite Mediafax.

"Din analiza textelor constitutionale in vigoare si a actelor internationale in materie, Curtea constata ca prevederile art.2 alin.(1), art.90, art. 95 alin. (3) si art.151 alin.(3) din Constitutie nu dispun expres cu privire la un anumit prag de participare la vot. Curtea nu a identificat vreun text care sa impuna ori sa recomande un cvorum de participare la referendum, toate dispozitiile constitutionale facand referire la stabilitatea legislatiei electorale, inclusiv cea cu privire la referendum. Prin urmare, reglementarea sau modificarea conditiilor privind validarea referendumului este de competenta exclusiva a legiuitorului, numai acesta fiind cel indreptatit potrivit art. 73 alin. (3) lit. d) din Constitutie sa reglementeze organizarea si desfasurarea prin lege organica a acestui instrument de consultare populara", precizeaza Curtea Constitutionala in motivarea data publicitatii joi, facand referire la conditia cvorumului de 30% la referendum.

Totodata, Curtea apreciaza ca "varianta de reglementare a cvorumului de participare aleasa de legiuitor prin legea supusa controlului de constitutionalitate asigura o reprezentativitate suficienta de natura a conferi deciziei adoptate forta care reflecta vointa populara, astfel incat suveranitatea poporului, consacrata la art. 2 din Constitutie, sa nu fie afectata in vreun fel".

In ceea ce priveste pragul de 25%, conditie a votului exprimat din partea cetatenilor pentru o optiune supusa referendumului, CCR apreciaza ca respecta jurisprundenta anterioara pe acest domeniu.

"Legea dedusa controlului reglementeaza, sub aspectul conditiilor de validitate a referendumului, pe langa micsorarea cvorumului de participare la 30%, si conditia potrivit careia "rezultatul referendumului este validat daca optiunile valabil exprimate reprezinta cel putin 25% din cei inscrisi pe listele electorate permanente". Prin urmare, pentru validarea referendumului este necesara intrunirea acestor doua conditii minimale, ceea ce reprezinta un mod de securizare a reprezentativitatii votului la referendum de natura sa satisfaca si conditiile impuse prin jurisprudenta anterioara a Curtii Constitutionale", precizeaza CCR.

Judecatorii constitutionali sustin ca aceste doua conditii respecta si recomandarile Comisiei de la Venetia in materie de referendum.

De asemenea, Curtea Constitutionala face o apreciere in ceea ce priveste raporturile dintre puterea exercitata prin referendum si cea prin organele reprezentative, precum Parlamentul. "Dispozitiile Legii fundamentale nu fac o ierarhie intre cele doua instrumente de realizare a puterii de stat: organele reprezentative si referendum, acestea neputand fi considerate a avea natura subsidiara unul fata de celalalt. Mai mult, referendumul nu constituie o alternativa pentru democratia parlamentara, iar utilizarea acestuia in mod abuziv poate conduce la subminarea legitimitatii si a rolului Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului. Aceasta este ratiunea pentru care Legea nr.3/2000 prevede obligatia Parlamentului de a transmite un punct de vedere cu privire la organizarea unui referendum, in acord cu Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului, adoptate de Comisia de la Venetia", mai opineaza judecatorii constitutionali.

Cum motiveaza Curtea impunerea unui termen de un an pana la aplicarea noii legi a referendumului:

  • De-a lungul timpului, instabilitatea legislativă în materie de referendum, determinată de modificarea acestei legislaţii, cu precădere, în perioade în care Parlamentul se pregătea de o procedură de demitere a Preşedintelui, iar actualmente cu ocazia iniţierii procedurii de revizuire a Constituţiei, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci şi o cauză de contestare civică a acestei legislaţii, criticate cu prilejul aplicării sale.
  • Curtea reţine că modificarea cvorumului de participare la referendum este apanajul legiuitorului, însă instanţa constituţională trebuie să vegheze la neutilizarea acestui instrument în alte scopuri decât cel pe care legiuitorul constituant l-a avut în vedere la consacrarea referendumului, ca instituţie juridică esenţială într-un stat de drept - formă de participare directă a cetăţenilor la luarea deciziilor. Curtea trebuie să asigure respectarea principiilor privind stabilitatea juridică a legilor în materia referendumului, precum şi cel al consultării loiale a cetăţenilor cu drept de vot, principii care presupun crearea tuturor condiţiilor pentru ca electorii să cunoască problemele supuse referendumului, consecinţele juridice ale diminuării pragului de participare la vot, precum şi efectele pe care le produce rezultatul referendumului asupra intereselor generale ale comunităţii. (…)
  • Or, dat fiind faptul că pragul de participare reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 din Legea fundamentală, Curtea trebuie să găsească un echilibru între necesitatea protejării dreptului de a decide participativ la referendum al cetăţeanului, ca drept fundamental, şi dorinţa unei majorităţi parlamentare de a-şi impune voinţa politică în stat la un moment dat.
  • Curtea constată că Parlamentul poate (şi, astfel cum rezultă din deciziile Curţii, chiar trebuie) să intervină în această materie a legislaţiei referendare, cu condiţia de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, pe baza unor susţineri de oportunitate ori a înţelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forţele politice reprezentate în Parlament şi care formează la un moment dat o majoritate parlamentară. Or, dacă o lege ce vizează substanţa dreptului referendar adoptată de o majoritate parlamentară la un moment dat reuşeşte să întrunească susţinere parlamentară majoritară timp de un an, se poate presupune că ea reflectă în mod real o majoritate electorală şi că democraţia nu ar putea fi în nici un fel afectată, ca de altfel nici caracterul de stat de drept şi democratic al României.
  • Curtea observă că majoritatea parlamentară a declanşat procedura de revizuire a Constituţiei. Or, chiar dacă este incontestabil că Parlamentul este organul legiuitor suprem, acest comportament legislativ trebuie supus principiului loialităţii constituţionale, ce presupune colaborarea tuturor puterilor statului, fără folosirea unor mijloace disproporţionate sau abuzive pentru atingerea unor scopuri politice. Prezervarea caracterului de stat de drept şi democratic obligă Curtea Constituţională, ca garant suprem al Constituţiei, să preîntâmpine consecinţele schimbării intempestive a dispoziţiilor legale în materia referendumului şi să le conformeze respectării principiilor stabilităţii juridice (care presupune claritate, predictibilitate şi accesibilitate), al consultării loiale a cetăţenilor cu drept de vot, al libertăţii alegerilor şi cel al interpretării cu bună-credinţă a literei şi spiritului Constituţiei, principii care constituie elemente/valenţe structurale ale principiului general al securităţii juridice, unanim acceptat în cadrul democraţiei constituţionale.
  • În consecinţă, nivelul cvorumului de participare, care este însăşi condiţia formală în funcţie de care Curtea Constituţională este îndreptăţită, în temeiul art.146 lit.i) din Constituţie să constate validitatea şi să confirme rezultatele referendumului, nu este un simplu aspect de ordin tehnic sau procedural, ci este un aspect substanţial, pentru clarificarea căruia este necesare determinarea intenţiei legiuitorului constituant, printr-o interpretare sistematică a Constituţiei.
  • Prin urmare, noile reglementări nu trebuie să determine o stare de incertitudine cu privire la un element definitoriu al acestei proceduri, întrucât opţiunile legiuitorului ordinar referitoare la stabilirea cvorumului de participare la referendum pot fluctua valoric în funcţie de voința majorității politice din Parlament şi de interesele conjuncturale ale acesteia, împrejurare de natură a crea o stare generală de incertitudine cu privire la un element esenţial al referendumului, și anume valabilitatea acestuia.
  • Faţă de cele reţinute, Curtea constată că, pentru a asigura respectarea principiului general al stabilităţii juridice în materia referendumului, în acord cu recomandările Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneţia, cu Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt constituţionale, însă nu pot fi aplicabile referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii modificatoare.

UPDATE: Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, si judecatorii CCR Daniel Morar si Stefan Minea sustin, in opinia separata la motivarea deciziei pe Legea referendumului, ca reducerea cvorumului este neconstitutionala, dar si ca CCR nu se poate substitui Parlamentului amanand aplicarea unei legi.

Argumente invocate decei trei judecatori constitutionali in opinia separata:

  • Atunci când operează cu noțiunea de „majoritate", legiuitorul constituţional îl înţelege întotdeauna în sensul său matematic (50% plus unu) şi îl aplică tuturor autorităţilor publice ale statului român. Constituie exemple dispoziţiile art.65 alin.(2), art.67, art.76 alin.(1) și (2), art.81 alin.(2), art.95 alin.(1), art.96 alin.(1) şi (2), art.103 alin.(1), (3) și art.113 alin.(1) şi art.151 alin.(1) şi (2) din Constituţie.
  • Pe de altă parte, atunci când legiuitorul constituţional a dorit să instituie în Legea fundamentală un alt tip de majoritate decât cea strict matematică (de 50% plus unu) a făcut-o explicit, cum este cazul procedurii de punere sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare, prevăzută de art.96 alin.(1) sau al procedurii de revizuire a Constituţiei, reglementată la art.151 alin.(1) și (2), sau în cazul reglementat de art.95 alin.(1), potrivit căruia Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, precum şi cel al art. 103 alin. (3), în temeiul căruia Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
  • Prin urmare, întrucât Constituţia nu conţine alte precizări, termenul de „majoritate" trebuie interpretat în sensul comun de majoritate numerică simplă, ceea ce în materia referendumului se determină conform regulii 50% plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
  • Preşedintele României, Parlamentul şi Guvernul sunt autorităţi ale statului care, fie sunt alese în mod direct de corpul electoral conform regulii majorităţii (Preşedintele), fie sunt învestite ori funcţionează în baza aceleiaşi reguli a majorităţii (Guvernul şi Parlamentul). Or, nu se poate susţine că, pentru deţinătorul suveranităţii naționale - poporul, regula de stabilire a rezultatului votului şi de determinare a valabilităţii unui referendum - instrument al democraţiei directe cu efecte în plan politic și juridic, să fie aceea a unui prag de 30%, aşa cum stabileşte legea supusă examinării Curţii. O atare prevedere înfrânge principalul atribut al referendumului și anume funcția sa de legitimare a puterii, prin care voința poporului validează actele supuse votului.
  • Prin urmare, susținerea potrivit căreia voinţa majorităţii corpului electoral poate fi determinată prin validarea unui referendum la care au participat doar 30% din numărul cetățenilor cu drept de vot este contrară interpretării sistematice și cu bună- credință a prevederilor Constituţiei.
  • Această reglementare încalcă, pe lângă normele constituţionale cu valoare de principiu în stabilirea sensului noţiunii de „majoritate", şi art.2 alin.(2) din Constituție care stabileşte că „Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”
  • Or, prin raportare la totalitatea persoanelor înscrise în listele electorale permanente, procentul de 30% de participanţi la referendum constituie un grup pe care legiuitorul ordinar îl apreciază suficient de reprezentativ pentru a-l abilita să decidă cu privire la probleme de interes național. Reglementarea acestui prag aruncă în derizoriu noțiunea de reprezentativitate și de suveranitate națională, făcând posibilă exercitarea acesteia din urmă de către o minoritate a populației, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al democrației constituționale.

Modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30% pragul la referendum este constitutionala in masura in care nu se aplica referendumurilor organizate in decurs de un an de la data intrarii in vigoare a legii, a decis, in 26 iunie, Curtea Constitutionala. Potrivit unor surse HotNews.ro, decizia a fost luata cu 6-3.

In 29 mai, Camera Deputatilor a adoptat, cu 221 de voturi "pentru", 73 de voturi "impotriva" si 2 abtineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezenta la referendum la 30%.

Initiativa legislativa, semnata de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea si Bogdan Ciuca, modifica Legea referendumului in sensul reducerii pragului de prezenta la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar si introducerea conditiei unui vot de 25% din alegatori pentru validarea rezultatelor.

In aceeasi zi, liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, a anuntat ca PDL, UDMR si PPDD ataca la Curtea Constitutionala proiectul de lege privind reducerea pragului de prezenta la referendum.