Parlamentul de la Chisinau se reuneste joi in plen pentru a analiza problema transnistreana in contextul tensiunilor provocate de legea "privind frontiera de stat a Transnistriei", semnata de seful administratiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Decizia unilaterala a Tiraspolului a starnit un val de ingrijorare atat la Chisinau, cat si in randul comunitatii internationale, provocand si reactia Ambasadei SUA la Chisinau. Moscova subliniaza insa ca nu va retrage munitia si trupele din regiune inainte de a se ajunge la o solutie politica - totul pe fondul apropierii Moldovei de UE.
Germania urmareste si ea cu atentie situatia. Surse diplomatice au declarat pentru HotNews.ro ca problema Transnistriei si a Republicii Moldova a fost pe agenda discutiilor dintre cancelarul Angela Merkel si premierul Victor Ponta cu ocazia vizitei acestuia la Berlin. Interesul Germaniei pentru acest conflict inghetat e mai vechi, Berlinul fiind lider de initiativa in incercarile de deblocare a dialogului in regiune. Germania are o relatie speciala cu Rusia, iar Merkel incearca sa rezolve aceasta situatie in conditiile in care formatul de negocieri clasic 5 plus 2 (Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina si OSCE, plus UE si SUA) si-a dovedit in mod clar ineficienta.
Situatia din Transnistria se tensioneaza pe zi ce trece. De unde aceasta escaladare a declaratiilor si actelor provocatoare din partea liderilor nerecunoscutei republici de dincolo de Nistru? Totul a inceput la putin timp dupa ce liderii partidelor ne-comuniste de la Chisinau au trecut peste toate divergentele si au constituit un nou guvern pro-european sub conducerea lui Iurie Leanca. Atunci s-au naruit sperantele Rusiei ca in Republica Moldova vor avea loc alegeri anticipate, o noua criza ce ar fi stopat aproape complet drumul european al micii republici ex-sovietice pe care Rusia o vrea reintoarsa in sfera sa de influenta.
Din momentul instalarii guvernului Leanca a reinceput, cu un si mai mare avint, discutia despre semnarea de catre Moldova si UE a Acordului de Asociere si Acordului Aprofundat de Liber Schimb la summit-ul Parteneriatului Estic din aceasta toamna, de la Vilnius. Acest acord este un pas esential spre integrarea in UE. A devenit clar pentru Rusia ca elita politica de la Chisinau a ignorat semnalele sale, transmise printre altele si de vocalul Dmitri Rogozin (emisar special al Kremlinului pentru Transnistria) ca viitorul Moldovei trebuie sa fie Uniunea Eurasiatica, nu Uniunea Europeana.
Din acel moment au inceput practic provocarile conducerii de la Tiraspol. Pasul cel mai neasteptat a fost facut de seful administratiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, carea semnat o lege "privind frontiera de stat a Transnistriei". In textul documentului semnat de liderul separatist figureaza si satul Varnita, aflat sub jurisdictia constitutionala a Republicii Moldova. Acum doua luni, la Varnita, au avut loc ciocniri intre localnici si militia transnistreana, dupa ce autoritatile separatiste au instalat abuziv mai multe puncte de control, noteaza Deutsche Welle.
Din acel moment, declaratiile si pozitionarile au inceput sa se succeada cu rapiditate. Parlamentul Republicii Moldova se va reuni intr-o sedinta dedicata chestiunii transnistrene. Intre timp, presedintele moldovean, Nicolae Timofti, a declarat ca nu exclude posibilitatea ca in spatele problemei din Transnistria sa se afle forte care doresc destabilizarea situatiei in regiune.
Ingrijorarea autoritatilor de la Chisinau a fost impartasita de de comunitatea internationala. Potrivit presei de la Chisinau, atat Ambasada SUA din Moldova, cat si Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE) si-au manifestat ingrijorarea fata de actiunile Tiraspolului, facand apel la o solutionare pasnica.
"Condamnam orice actiune unilaterala a oricarei parti implicate in conflictul transnistrean si continuam sa chemam la o solutionare non-violenta a conflictului cu un statut special pentru Transnistria in cadrul hotarelor suverane ale Moldovei", se arata intr-un comunicat al Ambasadei americane la Chisinau.
"Aprobarea unilaterala a documentelor contravine anumitor dispozitii ale Acordului cu privire la principiile de reglementare pasnica a conflictului din regiunea transnistreana a Republicii Moldova din 21 iulie 1992, precum si alte acorduri convenite anterior intre parti", a subliniat si presedintele in exercitiu al OSCE, ministru de Externe al Ucrainei, Leonid Kozhara.
In replica, viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a declarat, intr-un interviu publicat marti de gentia de presa Ria Novosti, ca atat contingentul de mentinere a pacii in Transnistria cat si grupul militar operational care pazeste depozitele de munitii din satul transnistrean Colbasa, sunt derivate ale conflictului nesolutionat din regiune. Karasin a subliniat ca depozitele de munitie nu pot si evacuate atata timp cat nus e ajunge la o solutie politica la problema transnistreana.
"Depozitele de munitii, protejate de un grup mic de soldati rusi nu pot fi evacuate din regiune, atata timp cat nu exista o solutie politica de rezolvare a conflictului", a declarat Grigori Karasin, citat de Unimedia.md.
Potrivit oficialului rus, "ambele componente ale prezentei militare ruse, contingentul de mentinere a pacii din regiunea transnistreana cu mandatul clar definit si grupul operational al fortelor rusesti care pazesc depozitele de munitii in satul Colbasna, sunt derivatele conflictului nesolutionat - o situatie in care ambele parti, inclusiv Republica Moldova, isi asuma partea lor de responsabilitate".
Problema transnistreana s-a aflat si pe agenda intalnirii de luni, de la Cotroceni, dintre presedintele Traian Basescu si secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, generalul Nikolai Patrusev.
Seful statului a aratat, cu ocazia intevederii, ca Bucurestiul considera problema Transnistriei una importanta pentru securitatea Romaniei, subliniind "necesitatea de a avea o Republica Moldova intreaga si cu deplina autonomie a Guvernului de Chisinau asupra intregului teritoriu".
In cadrul discutiilor cu inaltul oficial rus a fost semnat un Memorandum intre CSAT si Consiliul de Securitate al Federatiei Ruse, care prevede cooperarea intre structurile de securitate si de politie ale celor doua tari, in special pe paliere precum combaterea terorismului, a traficului de droguri, a spalarii banilor si a criminalitatii economice.
Nici Vocea Rusiei nu a evitat chestiunea transnistreana. Intr-un articol publicat marti, versiunea in romana a portalului rus face referire la razboiul din Transnistria din 1992, reluand teza potrivit careia Romania ar fi sprijinit asa-zisul razboi al Moldovei impotriva Transnistriei din 1992.
Miercuri, 19 iunie, secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu s-a intalnit cu ambasadorul Serghei Pirojkov, reprezentantul Ucrainei în negocierile privind reglementarea transnistreană. Aurescu a cerutpartilor implicate, potrivit unui comunicat MAE, "reţinerea de la acţiuni unilaterale, care nu fac decât să tensioneze artificial atmosfera discuţiilor sau situaţia concretă de pe teren”.
0
3
